{"id":1045,"date":"2023-08-01T06:56:31","date_gmt":"2023-08-01T06:56:31","guid":{"rendered":"https:\/\/platforma.ascendo2001.ro\/courses\/competente-antreprenoriale\/lessons\/proiect-de-lectie-5\/"},"modified":"2023-08-01T06:56:31","modified_gmt":"2023-08-01T06:56:31","slug":"proiect-de-lectie-5","status":"publish","type":"lesson","link":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/courses\/competente-antreprenoriale\/lessons\/proiect-de-lectie-5\/","title":{"rendered":"Proiect De Lec\u021bie"},"content":{"rendered":"<h1><a name=\"_Toc508819063\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>FINAN\u0162AREA AFACERII<\/h1>\n<p><\/p>\n<p>Priceperea antreprenorului si o piata atractiva nu sunt suficiente pentru succesul afacerii. Pentru a face bani este nevoie de bani. Estimarea cerintelor financiare se face dupa ce antreprenorul s-a decis asupra produselor\/ serviciilor pe care le va realiza\/ vinde si asupra amplasamentului afacerii. Estimarea cerintelor financiare se face in functie de tipurile de capital necesar initierii afacerii: capital de pregatire a afacerii si capital de incepere a activitatii.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819064\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>1.1&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Sursele de finan\u0163are<\/h2>\n<p>Sursele de finantare sunt:<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; -surse proprii<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; -surse str\u0103ine(atrase \u0219i \u00eemprumutate)<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Realizarea poten\u021bialului economic \u0219i implementarea unei&nbsp;<a href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/03\/ideile-de-afaceri.html\" data-mce-href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/03\/ideile-de-afaceri.html\">idei de afaceri<\/a>&nbsp;\u00een practic\u0103 depind \u00een mare m\u0103sur\u0103 de posibilit\u0103\u021bile financiare.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Fie c\u0103 sunte\u021bi la etapa ini\u021bierii unei afaceri, fie c\u0103 v\u0103 afla\u021bi la etapa c\u00e2nd dori\u021bi s\u0103 v\u0103 extinde\u021bi afacerea deja existent\u0103, ave\u021bi nevoie &nbsp;de finan\u021bare. Care sunt eventualele riscuri, de ce sum\u0103 ave\u021bi nevoie, \u00een ce stadiu de dezvoltare se afl\u0103 afacerea, c\u00e2t de promi\u021b\u0103tor este planul vostru de afaceri \u0219i \u00eenc\u0103 multe alte detalii sunt analizate \u00eenainte de a vi se oferi o finan\u021bare. Aceste d\u0103ri de seam\u0103 se prezint\u0103 p\u0103r\u021bii de la care se solicit\u0103 finan\u021barea.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen cazul firmelor nou \u00eenfiin\u021bate, b\u0103ncile vor acorda finan\u021bare doar dup\u0103 o analiz\u0103 detaliat\u0103 a planului de afaceri, pentru a se convinge c\u0103-\u0219i vor putea recupera banii \u00eentr-un anumit interval de timp.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Printre poten\u021bialele surse de finan\u021bare a afacerii pot fi enumerate urm\u0103toarele:<\/p>\n<ol>\n<li><strong><em>Capitalul propriu \u0219i capitalul \u00eemprumutat de la familie \u0219i prieteni;<\/em><\/strong><\/li>\n<li><a href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/06\/inainte-de-lua-un-credit.html\" data-mce-href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/06\/inainte-de-lua-un-credit.html\"><strong><em>Creditul<\/em><\/strong><\/a><strong><em>bancar;<\/em><\/strong><\/li>\n<li><strong><em>Emiterea de ac\u021biuni \u0219i obliga\u021biuni;<\/em><\/strong><\/li>\n<li><strong><em>Programele speciale de finan\u021bare;<\/em><\/strong><\/li>\n<li><strong><em>Fondurile de capital de risc;<\/em><\/strong><\/li>\n<li><strong><em>Leasingul;<\/em><\/strong><\/li>\n<li><strong><em>Creditele de la furnizori \u0219i clien\u021bi;<\/em><\/strong><\/li>\n<li><strong><em>Creditele pe efecte de comer\u021b (factoringul \u0219i scontarea)<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p><strong><em>&nbsp;<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; 1.Capitalul propriu \u0219i capitalul \u00eemprumutat de la familie \u0219i prieteni<\/em><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Aceast\u0103 surs\u0103 de finan\u021bare reprezint\u0103 cel mai frecvent punct de plecare \u00een cazul afacerilor mici \u0219i noi. Institu\u021biile financiare sunt mai pu\u021bin deschise, \u00een special \u00een perioadele de instabilitate economic,&nbsp; firmelor aflate la \u00eenceput dec\u00e2t celor cu o&nbsp;istorie&nbsp;bine conturat\u0103. Aceast\u0103 atitudine se bazeaz\u0103 pe o rat\u0103 mai \u00eenalt\u0103 a insucceselor \u00eenregistrat\u0103 de afacerile noi.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Capitalul propriu ofer\u0103&nbsp;<strong><em>avantajul<\/em><\/strong>&nbsp;unei siguran\u021be mai mari \u2014 nu va fi retras \u00een cazul \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birii situa\u021biei financiare, cum se poate \u00eent\u00e2mpla \u00een cazul unui credit bancar, nu este necesar\u0103 expunerea detaliat\u0103 a planului de afaceri \u00een fa\u021ba unor parteneri externi \u0219i nici aprobarea acestora pentru luarea deciziilor importante. Prin urmare, aceast\u0103 surs\u0103 de finan\u021bare asigur\u0103 flexibilitate, siguran\u021b\u0103 \u0219i independen\u021b\u0103. Totodat\u0103, \u00een perspectiva atragerii de surse de finan\u021bare exterioare, angajarea unor fonduri proprii reprezint\u0103 o garan\u021bie a <a href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/06\/motivarea-angajatilor.html\" data-mce-href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/06\/motivarea-angajatilor.html\">motiva\u021biei<\/a> \u00eentreprinz\u0103torului pentru asigurarea <a href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/05\/definirea-succesului.html\" data-mce-href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/05\/definirea-succesului.html\">succesului<\/a> afacerii.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dezavantajele<\/strong><strong>&nbsp;<\/strong>finan\u021b\u0103rii din surse proprii sunt \u0219i ele importante:<\/p>\n<p>Capitalul propriu este, \u00een general, destul de limitat \u0219i poate periclita dezvoltarea afacerii;<\/p>\n<p>\u00cen caz de nereu\u0219it\u0103, pierderea va fi suportat\u0103 \u00een \u00eentregime de&nbsp;<a href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/03\/antreprenor-intreprinzator.html\" data-mce-href=\"http:\/\/www.antreprenor.su\/2012\/03\/antreprenor-intreprinzator.html\">\u00eentreprinz\u0103tor<\/a>&nbsp;(sau de apropia\u021bii s\u0103i);<\/p>\n<p>Firma va fi pu\u021bin cunoscut\u0103 de institu\u021biile financiare \u0219i va \u00eent\u00e2mpina greut\u0103\u021bi \u00een acumularea de fonduri \u00een situa\u021bii speciale.<\/p>\n<p><\/p>\n<p><strong><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; 2.Creditul bancar<\/em><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Creditul bancar reprezint\u0103 o surs\u0103 principal\u0103 de finan\u021bare, \u00een special pentru firmele mici \u0219i mijlocii. \u00cens\u0103 accesul la credite al firmelor noi sau de mici dimensiuni este mai dificil dec\u00e2t al firmelor cu o important\u0103 istorie creditar\u0103.<\/p>\n<p><strong><em>Avantajel<\/em><\/strong><em>e&nbsp;<\/em>creditului bancar sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n<ul>\n<li>Ob\u021binerea de fonduri suplimentare;<\/li>\n<li>Stabilirea unor rela\u021bii de \u00eencredere cu institu\u021biile financiare \u0219i accesul mai u\u0219or la alte servicii furnizate de b\u0103nci;<\/li>\n<li>Lansarea de semnale pozitive pentru al\u021bi poten\u021biali investitori, care s\u0103 ofere sus\u021binere financiar\u0103;<\/li>\n<li>\u00cen cazul anumitor forme de credit, existen\u021ba unui grad de flexibilitate privind sumele angajate, termenii de creditare, dob\u00e2nzile \u0219i termenele de rambursare;<\/li>\n<li>Necesitatea de a convinge banca de poten\u021bialul pozitiv al afacerii sau simpla completare a unei cereri de creditare poate \u201eimpune\u201d \u00eentreprinz\u0103torul s\u0103-\u0219i analizeze \u00een mod obiectiv afacerea, s\u0103 ob\u021bin\u0103 o imagine clar\u0103 a situa\u021biei sale financiare \u0219i o caracteristic\u0103 a punctelor slabe \u0219i a celor forte, a oportunit\u0103\u021bilor \u0219i amenin\u021b\u0103rilor ce caracterizeaz\u0103 situa\u021bia firmei, s\u0103 reevalueze ideea proiectului, strategiile de implementare etc<\/li>\n<\/ul>\n<p>Printre<strong>&nbsp;<em>dezavantajele<\/em><\/strong>&nbsp;creditului bancar se num\u0103r\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>Atitudinea sceptic\u0103 \u0219i re\u021binut\u0103 a b\u0103ncilor \u00een ceea ce prive\u0219te finan\u021barea noilor firme, banca av\u00e2nd nevoie de siguran\u021ba c\u0103 va primi \u00eenapoi banii acorda\u021bi drept credit, \u00een timp ce firmele nou-\u00eenfiin\u021bate nu ofer\u0103 aceast\u0103 garan\u021bie din diferite motive (nu au istoric, nu au experien\u021b\u0103, nu sunt stabile);<\/li>\n<li>Riscul de a pierde garan\u021biile depuse pentru ob\u021binerea creditului sau chiar riscul de faliment \u00een cazul nerestituirii creditului;<\/li>\n<li>Implicarea unui factor extern \u00een managementul firmei, apari\u021bia unor restric\u021bii;<\/li>\n<li>Expunerea proiectului la riscuri noi \u2014 de exemplu riscul ratei dob\u00e2nzii;<\/li>\n<li>Riscul \u00eentreruperii credit\u0103rii \u00een cazul unor evenimente nefavorabile pentru firm\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong><em>&nbsp;<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; 3.Programe speciale de finan\u021bare<\/em><\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dintre sursele de finan\u021bare a afacerii prin programe speciale se pot eviden\u021bia urm\u0103toarele:<\/p>\n<ul>\n<li>Bugetul statului (prin programe na\u021bionale de finan\u021bare);<\/li>\n<li>Bugetele locale (prin programe regionale \u0219i locale de finan\u021bare);<\/li>\n<li>Fondurile structurale (prin finan\u021b\u0103ri nerambursabile);<\/li>\n<li>Fondurile de garantare (garan\u021bii bancare);<\/li>\n<li>Organismele nebancare (microfinan\u021b\u0103ri, credite).<\/li>\n<li>Ob\u021binerea unor astfel de finan\u021b\u0103ri presupune c\u00e2teva etape:<\/li>\n<li>Informarea permanent\u0103 asupra programelor existente;<\/li>\n<li>Studierea criteriilor de eligibilitate, a documenta\u021biei necesare, a termenelor de depunere a cererilor de finan\u021bare, a condi\u021biilor de derulare a finan\u021b\u0103rii \u0219i de evaluare a proiectului;<\/li>\n<li>Selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei;<\/li>\n<li>Perfectarea documenta\u021biei necesare \u0219i depunerea proiectului.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cenainte de a depune o cerere de finan\u021bare, este necesar\u0103 o evaluare riguroas\u0103 a \u0219anselor de reu\u0219it\u0103 ale acesteia, evitat\u00e2nd astfel consumurile ineficiente de timp \u0219i bani. \u00cen unele cazuri \u00eensu\u0219i programul de finan\u021bare poate indica oportunit\u0103\u021bi \u0219i variante noi de extindere sau diversificare a activit\u0103\u021bii firmei.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cenainte de a c\u0103uta programe speciale de finan\u021bare, antreprenorul trebuie s\u0103 estimeze corect efectele unei astfel de mi\u0219c\u0103ri strategice. De multe ori finan\u021barea acordat\u0103 \u00een condi\u021bii teoretic avantajoase se poate transforma \u00eentr-o problem\u0103, mai ales \u00een cazul \u00een care firma nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 o foloseasc\u0103 \u00een termenii prev\u0103zu\u021bi de programul de finan\u021bare. \u00cen plus, antreprenorul trebuie s\u0103 \u021bin\u0103 cont \u0219i de condi\u021biile referitoare la contribu\u021bia proprie \u00een cadrul proiectului, precum \u0219i la garan\u021biile necesare.<\/p>\n<p><strong><em>&nbsp;<\/em><\/strong><\/p>\n<ol start=\"4\">\n<li><strong><em> 4<\/em><\/strong><strong><em>. Leasingul<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Leasingul este o form\u0103 special\u0103 de realizare a opera\u021biei de creditare pe termen mediu \u0219i lung, care se aplic\u0103, de regul\u0103, pentru procurarea echipamentului industrial.<\/p>\n<p><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Leasingul reprezint\u0103 rela\u021bia contractual\u0103 prin care locatorul\/finan\u021batorul transmite pentru o perioad\u0103 determinat\u0103 dreptul de posesie \u0219i folosin\u021b\u0103 asupra unui bun al c\u0103rui proprietar este, locatarului sau utilizatorului, la solicitarea acestuia, contra unei pl\u0103\u021bi periodice, denumite \u201crata de leasing\u201d.<\/em><\/p>\n<p><em>&nbsp;<\/em><\/p>\n<ol start=\"5\">\n<li><strong><em> Creditele de la furnizori \u0219i clien\u021bi<\/em><\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Din momentul \u00een care firma a primit bunuri sau servicii livrate de c\u0103tre furnizori \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een momentul pl\u0103\u021bii efective, \u00eentreprinz\u0103torul beneficiaz\u0103, de fapt, de un credit din partea furnizorului. O situa\u021bie asem\u0103n\u0103toare apare \u00een cazul \u00een care clien\u021bii pl\u0103tesc anticipat bunurile sau serviciile. Evident, acest tip de finan\u021bare reciproc\u0103 se face \u00een condi\u021bii de \u00eencredere, sumele antrenate nefiind foarte mari, dar suficiente pentru a optimiza fluxul de numerar al unei firme pe o perioad\u0103 scurt\u0103 de timp.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Bine\u00een\u021beles, este \u00een interesul firmei, pe de o parte, s\u0103 prelungeasc\u0103 perioada de plat\u0103 c\u0103tre furnizorii s\u0103i, iar pe de alt\u0103 parte, s\u0103-\u0219i \u00eencaseze c\u00e2t mai repede crean\u021bele de la clien\u021bi. \u00cens\u0103 acest&nbsp;interes&nbsp;va fi gestionat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu afecteze rela\u021biile de afaceri ale firmei cu clien\u021bii \u0219i furnizorii. C\u0103utarea metodelor alternative de plat\u0103 \u0219i negocierea unor condi\u021bii avantajoase constituie unul dintre pilonii principali ai managementului fluxului de numerar al firmei.<\/p>\n<p><strong><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/em><\/strong><strong>Totusi, care este cea mai buna sursa de finantare<\/strong> ?. In momentul infiintarii unei firme, cel mai bun lucru posibil este startul prin forte proprii.&nbsp; De aceea, este recomandat un inceput, posibil mai modest, dar care sa fie continuat&nbsp; printr-o dezvoltare sustinuta a activitatii firmei.<\/p>\n<p><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819065\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>1.2&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Indicatorii financiari<\/h2>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Iindicatorii se impart \u00een 3 categorii majore:<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Indicatori ai rentabilit\u0103\u0163ii ce m\u0103soar\u0103 puterea c\u00e2\u015ftigului \u015fi rentabilitatea firmei<\/strong>.<\/li>\n<\/ol>\n<p>Cei mai des folosi\u0163i indicatori care m\u0103soare rentabilitatea sunt:<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Rata rentabilit\u0103\u0163ii comerciale (ROS)<\/strong>care se determin\u0103 prin \u00eemp\u0103r\u0163irea profitului net (profitul ob\u0163inut dup\u0103 plata taxelor) la v\u00e2nz\u0103ri. Acest indicator ne arat\u0103 care este ponderea profitului net ob\u0163inut \u00een total v\u00e2nz\u0103ri \u015fi ne ajut\u0103 s\u0103 cunoa\u015fte c\u00e2t la % din v\u00e2nz\u0103ri reprezint\u0103 profitul firmei.<\/li>\n<li><strong>Rata rentabilit\u0103\u0163ii activelor totale (ROA)<\/strong>care se determin\u0103 prin \u00eemp\u0103r\u0163irea profitului net la totalul activelor firmei. Acest indicator ne ajut\u0103 s\u0103 cunoa\u015ftem care este ponderea profitului firmei \u00een total active \u015fi c\u00e2t la % din total active reprezint\u0103 profitul.<\/li>\n<li><strong>Rata rentabilit\u0103\u0163ii capitalului propriu (ROE)<\/strong>care se determin\u0103 prin \u00eemp\u0103r\u0163irea profitului net la capital propriu. Acesta poate fi considerat unul dintre cei mai importan\u0163i indicatori ai unei firme deoarece el m\u0103soare profitul ce rezult\u0103 din investi\u0163ia f\u0103cut\u0103 de ac\u0163ionari iar rezultatul acestei rate reprezint\u0103 c\u00e2t la % din capitalul propriu reprezint\u0103 profitul net.<\/li>\n<li>2<strong>.&nbsp;Indicatori ai lichidit\u0103\u0163ii se refer\u0103 la c\u00e2t de repede elementele patrimoniale ale firmei se pot transforma \u00een bani<\/strong>.<\/li>\n<\/ol>\n<p>Cei mai utiliza\u0163i indicatori care m\u0103soar\u0103 lichiditatea unei firme sunt:<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Rata curent\u0103<\/strong>care se determin\u0103 prin rela\u0163ia dintre activele curente \u015fi datorii curente. Acest indicator ne arat\u0103 situa\u0163ia firmei la un moment dat, \u00een cazul \u00een care rezultatul este mai mic ca 1 atunci putem spune c\u0103 firma este \u00een pierdere iar dac\u0103 rezultatul este &gt;1 firma este pe plus \u015fi \u00ee\u015fi poate acoperi datoriile din lichidit\u0103\u0163ile pe care le dispune \u00een acea perioad\u0103.<\/li>\n<li><strong>Perioada medie de \u00eencasare a cren\u0163elor (PIC)<\/strong>acesta m\u0103soar\u0103 viteza cu care veniturile realizate se transform\u0103 \u00een lichiditate. Se calculeaz\u0103 prin rela\u0163ia dintre crean\u0163e \u015fi v\u00e2nz\u0103ri medii zilnice.<\/li>\n<li><strong> Zile stoc,<\/strong>un indicator ce m\u0103soar\u0103 num\u0103rul de zile de v\u00e2nzare asigurate din stoc \u015fi se calculeaz\u0103 prin rela\u0163ia dintre stocuri \u015fi v\u00e2nz\u0103ri medii zilnice.<\/li>\n<li>&nbsp;<strong>Indicatori cu privire la structura capitalului. Ace\u015ftia au rolul de a determina gradul de \u00eendatorare al firmei analizate<\/strong>.<\/li>\n<\/ol>\n<p>Cei mai utiliza\u0163i indicatori din aceast\u0103 categorie sunt:<\/p>\n<ol>\n<li><strong>Rata de \u00eendatorare<\/strong>reprezint\u0103 raportul dintre datorii totale \u015fi capital propriu. Este un indicator important mai ales pentru b\u0103nci \u00een acordarea unor noi credite. \u00cen cazul \u00een care &nbsp;acest indicator este mai mic ca 1 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 firma are datorii mai mari dec\u00e2t patrimoniul financiar al \u00eentregii firme \u015fi aceasta cel mai probabil nu va putea beneficia de un credit bancar.<\/li>\n<li><strong>Rata capacit\u0103\u0163ii de rambursare a datoriilor financiare (Rcrd)<\/strong>exprim\u0103 perioada \u00een care urmeaz\u0103 a fi rambursate creditele contractante. Aceasta se determin\u0103 prin raportul dintre datorii pe termen mediu \u015fi lung \u015fi Capacitatea de autofinan\u0163are. Rezultatul ne indic\u0103 num\u0103rul de zile necesare pentru a putea \u00eenapoia datoriile realizate de c\u0103tre firm\u0103.<\/li>\n<\/ol>\n<p><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819066\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>1.3&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Fondul de rulment \u015fi fluxul de numerar<\/h2>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/strong><\/p>\n<ol>\n<li><strong> Fondul de rulment<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Fondul de rulment reprezint\u0103 un indicator frecvent utilizat \u00een analiza financiar\u0103, exprim\u00e2nd surplusul de resurse permanente peste valoarea activelor imobilizate, care serve\u015fte la finan\u0163area activelor circulante. Regula de baz\u0103 este aceea c\u0103 resursele permanente trebuie s\u0103 asigure finan\u0163area activelor imobilizate \u00een timp ce datoriile pe termen scurt trebuie s\u0103 serveasc\u0103 la finan\u0163area activelor circulante.<\/p>\n<p>Nivelul s\u0103u se stabile\u015fte astfel&nbsp;:<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; FR = Capitalul permanent &#8211; Activele imobilizate = Kper &#8211; AI<\/p>\n<p>sau<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; FR = Activele circulante &#8211; Datoriile pe termen scurt = AC \u2013 Dts<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Un fond de rulment pozitiv creeaz\u0103 premisele asigur\u0103rii echilibrului financiar. \u00cen timp, acesta poate s\u0103 creasc\u0103 sau s\u0103 se reduc\u0103. Dintre cauzele care pot conduce la cre\u015fterea fondului de rulment men\u0163ion\u0103m: cre\u015fterea capitalurilor permanente urmare a cre\u015fterii aportului asocia\u0163ilor, a rezultatului exerci\u0163iului \u015fi a datoriilor pe termen lung, sau ca urmare a reducerii activelor imobilizate prin v\u00e2nzarea sau casarea acestora.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Reducerea fondului de rulment poate avea loc datorit\u0103 sc\u0103derii capitalurilor permanente ca efect al \u00eenregistr\u0103rii de pierderi, reducerii capitalului social, rambursarea datoriilor pe termen mediu \u015fi lung, precum \u015fi urmare a cre\u015fterii valorii activelor imobilizate.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen analiza financiar\u0103&nbsp; nivelului fondului de rulment se recomand\u0103 a fi urm\u0103rit <em>\u00een corela\u0163ie cu specificul sectorului de activitate. <\/em>Sectorul de activitate exercit\u0103 o influen\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra m\u0103rimii fondului de rulment (pentru \u00eentreprinderile industriale la care stocurile se \u00eencadreaz\u0103 \u00een niveluri normale, se consider\u0103 c\u0103 fondul de rulment trebuie s\u0103 reprezinte circa 10% din cifra de afaceri, sau 20% din activele circulante).<\/p>\n<p>Analiza fondului de rulment poate fi realizat\u0103 \u015fi<em> prin metoda ratelor:<\/em><\/p>\n<ul>\n<li><em>Rata de acoperire a capitalurilor investite (AKI)<\/em> presupune ca resursele permanente s\u0103 finan\u0163eze nu numai activele imobilizate, ci \u015fi necesarul de fond de rulment (NFR). Se calculeaz\u0103 cu rela\u0163ia:<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Nivelul acestei rate trebuie s\u0103 fie \u00een jur de 100%, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 resursele permanente sunt suficiente pentru a finan\u0163a imobiliz\u0103rile, dar \u015fi cea mai mare parte din NFR.<\/p>\n<p><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; 2) Rata de finan\u0163are a cifrei de afaceri:<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>Se apreciaz\u0103 c\u0103 pentru majoritatea \u00eentreprinderilor aceast\u0103 rat\u0103 trebuie s\u0103 fie cuprins\u0103 \u00eentre 30 \u015fi 90zile.<\/p>\n<p><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; 3) Rata de finan\u0163are a activelor circulante:<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>Permite aprecierea propor\u0163iei \u00een care fondul de rulment acoper\u0103, din punct de vedere financiar, activele circulante (respectiv stocurile dac\u0103 numitorul ar fi reprezentat de acestea).<\/p>\n<p><em>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; 4) Rata de acoperire a necesarului de fond de rulment total:<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;<\/p>\n<p>Aceast\u0103 rat\u0103 ofer\u0103 o imagine, \u00een termeni financiari, a derul\u0103rii ciclului de exploatare. Dac\u0103 ea este mai mare dec\u00e2t 100, rezult\u0103 c\u0103 fondul de rulment a asigurat finan\u0163area integral\u0103 a nevoii de fond de rulment \u015fi o parte din trezoreria de activ.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/strong><\/p>\n<ol>\n<li><strong> Necesarul (nevoia) de fond de rulment sau fluxul denumerar<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Desf\u0103\u015furarea activit\u0103\u0163ii de exploatare antreneaz\u0103 formarea nevoilor de finan\u0163are, dar \u00een acela\u015fi timp presupune \u015fi constituirea, \u00een contrapartid\u0103, a resurselor necesare finan\u0163\u0103rii acestor nevoi. Proced\u00e2nd la compararea global\u0103 a necesit\u0103\u0163ilor de finan\u0163are ale ciclului de exploatare cu resursele de finan\u0163are corespunz\u0103toare, se na\u015fte <strong>necesarul de fond de rulment (NFR).<\/strong><\/p>\n<p>Nivelul s\u0103u poate fi determinat astfel:<\/p>\n<p>NFR = (Stocuri + Crean\u0163e) &#8211; Datorii de exploatare pe termen scurt<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; = (St + Cr) &#8211; Dets<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Datoriile de exploatare pe termen scurt cuprind datoriile fa\u0163\u0103 de furnizori, salaria\u0163i, bugetul statului etc (mai pu\u0163in datoriile fa\u0163\u0103 de banci).<\/p>\n<p>Necesarul de fond de rulment reprezint\u0103 un indicator dinamic al echilibrului financiar, nivelul s\u0103u fiind dependent de natura sectorului de activitate, de durata ciclului de exploatare, de evolu\u0163ia cifrei de afaceri etc. Analiza acestuia se poate face \u00een m\u0103rime absolut\u0103 dar \u015fi pe baza unor rate, dintre care mai utilizate sunt:<\/p>\n<p><em>1) Viteza de rota\u0163ie a necesarului de fond de rulment:<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00centre necesarul de fond de rulment \u015fi cifra de afaceri exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103, deoarece cre\u015fterea v\u00e2nz\u0103rilor este \u00een str\u00e2ns\u0103 dependen\u0163\u0103, pe de o parte, cu de\u0163inerea de stocuri \u015fi acordarea de credite clien\u0163i, iar pe de alt\u0103 parte, cu ob\u0163inerea unor credite furnizori. Se apreciaz\u0103 c\u0103 situa\u0163ia este favorabil\u0103 c\u00e2nd nivelul acestei rate scade, ceea ce semnific\u0103 o ameliorare a trezoreriei.<\/p>\n<p><em>2) Rata de finan\u0163are a necesarului de fond de rulment prin trezorerie:<\/em><\/p>\n<p>M\u0103rimea acestei rate este subunitar\u0103 \u015fi reflect\u0103 m\u0103sura \u00een care trezoreria concur\u0103 la acoperirea financiar\u0103 a NFR.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/strong><\/p>\n<ol>\n<li><strong> Trezoreria net\u0103<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Trezoreria<\/strong> este str\u00e2ns legat\u0103 de opera\u0163iunile financiare pe termen scurt realizate de \u00eentreprindere. Pentru a face fa\u0163\u0103 nevoilor financiare pe termen scurt, \u00eentreprinderea trebuie s\u0103 dispun\u0103 de resurse financiare, respectiv resurse de trezorerie. Resursele de trezorerie sunt furnizate de partenerii financiari \u015fi reflect\u0103 gestiunea financiar\u0103 pe termen scurt a \u00eentreprinderii.<\/p>\n<p>Nivelul s\u0103u poate fi determinat astfel:<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; T = Disponibilit\u0103\u0163i &#8211; Datorii financiare curente = Db &#8211; Dfc<\/p>\n<p>Datoriile financiare curente cuprind creditele bancare pe termen scurt inclusiv soldul creditor al contului curent de la banc\u0103.<\/p>\n<p>\u00centre cei trei indicatori men\u0163iona\u0163i exist\u0103 rela\u0163ia:<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; T = FR &#8211; NFR<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen func\u0163ie de nivelul \u015fi semnul \u00eenregistrat pentru ace\u015fti indicatori se pot face aprecieri cu privire la echilibrul financiar al \u00eentreprinderii.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dac\u0103 <strong>FR &gt; 0 ; NFR &gt;0 ; FR &gt; NFR =&gt; T &gt; 0, <\/strong>\u00eentreprinderea dispune de fond de rulment pozitiv, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 resursele sale permanente finan\u0163eaz\u0103 \u00een totalitate imobiliz\u0103rile \u015fi degaj\u0103 un excedent de resurse din care o parte serve\u015fte la finan\u0163area nevoilor rezultate din ciclul de exploatare, adic\u0103 a necesarului de fond de rulment, iar restul constituie trezoreria pozitiv\u0103. Putem considera acest tip de echilibru ca un echilibru financiar ideal, deoarece un fond de rulment ridicat arat\u0103 c\u0103 toate imobiliz\u0103rile au fost finan\u0163ate prin resurse stabile \u015fi c\u0103 necesarul de fond de rulment generat de activitatea industrial\u0103 a fost acoperit prin resurse stabile. Mai mult, din pruden\u0163\u0103, \u00eentreprinderea dispune de un excedent de trezorerie, asigur\u00e2ndu-\u015fi astfel o marj\u0103 de siguran\u0163\u0103 pentru plata cheltuielilor neprev\u0103zute.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dac\u0103 <strong>FR &lt; 0; NFR &gt; 0 =&gt; T &lt; 0, <\/strong>\u00eentreprinderea va recurge la credite pe termen scurt. Creditele pe termen scurt finan\u0163eaz\u0103 nu numai nevoile provenind din ciclul de exploatare, dar \u015fi o parte din imobiliz\u0103ri, deoarece resursele permanente sunt insuficiente pentru finan\u0163area ansamblului imobiliz\u0103rilor. Spunem astfel c\u0103 aceasta se g\u0103se\u015fte \u00een starea de dezechilibru financiar<\/p>","protected":false},"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson\/1045"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson"}],"about":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/lesson"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1045"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}