{"id":1049,"date":"2023-08-01T06:58:53","date_gmt":"2023-08-01T06:58:53","guid":{"rendered":"https:\/\/platforma.ascendo2001.ro\/courses\/competente-antreprenoriale\/lessons\/proiect-de-lectie-7\/"},"modified":"2023-08-01T06:58:53","modified_gmt":"2023-08-01T06:58:53","slug":"proiect-de-lectie-7","status":"publish","type":"lesson","link":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/courses\/competente-antreprenoriale\/lessons\/proiect-de-lectie-7\/","title":{"rendered":"Proiect De Lec\u021bie"},"content":{"rendered":"<h1><a name=\"_Toc508819070\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>STRETEGIILE DE DEZVOLTARE SI RISCURILE AFACERII<\/h1>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819071\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>7.1. Evaluarea \u0219i gestionarea riscului<\/h2>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Initiind o afacere, intreprinzatorul isi asuma anumite riscuri. Unele sunt inerente desfasurarii afacerilor, altele se produc din cauze neprevazute. Intreprinzatorul trebuie sa stie cum sa se protejeze de asemenea riscuri printr-o politica de asigurare eficienta.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscul economic<\/strong> \u2013 orice element de incertitudine care poate afecta activitatea unui \u00eentreprinz\u0103tor sau derularea unei anumite opera\u0163ii.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen domeniul economic \u015fi social, \u00een func\u0163ie de posibilit\u0103\u0163ile de identificare, evaluare \u015fi control economic, exist\u0103 dou\u0103 moduri de abordare a riscurilor:<\/p>\n<ul>\n<li>riscul pur<\/li>\n<li>riscul speculativ.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Riscul pur<\/strong> reprezint\u0103 amenin\u0163area posibil\u0103 a unui eveniment care, dac\u0103 apare,<\/p>\n<p>provoac\u0103 prejudiciu. Riscul pur poate fi:<\/p>\n<ul>\n<li>previzibil: c\u00e2nd factorii care ar provoca pierderi pot fi estima\u0163i<\/li>\n<li>imprevizibil: determinat de situa\u0163ii fortuit<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Riscul specualtiv<\/strong> reprezint\u0103 un pericol asumat controlabil, delimiat \u015fi acceptat din<\/p>\n<p>propria voin\u0163\u0103.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Tipuri de risc<\/strong><\/p>\n<p>Dup\u0103 natura lor riscurile se pot \u00eencadra \u00een mai multe categorii dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>riscuri economice<\/li>\n<li>riscuri comerciale<\/li>\n<li>riscuri tehnologice<\/li>\n<li>riscuri financiare<\/li>\n<li>riscuri strategice<\/li>\n<li>riscuri politice \u015fi administrative<\/li>\n<li>riscuri accidentale<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscurile economice<\/strong> sunt determinate de incertitudinea evolu\u0163iei pie\u0163ei \u015fi \u00een special de modificarea \u00eentr-un interval foarte scurt de timp, a volumului \u015fi structurii cererii, fapt de conduce la riscul nerecuper\u0103rii cheltuielilor avansate pentru cercetare dezvoltare \u015fi inovare, precum \u015fi a celor efectuate pentru cump\u0103rarea echipamentelor \u015fi<\/p>\n<p>utilajelor.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscurile<\/strong> <strong>comerciale<\/strong> provin din rela\u0163iile cu partenerii de schimburi comerciale \u015fi<\/p>\n<p>au drept efecte nerealizarea nivelurilor cifrei de afaceri \u015fi ale cheltuielilor pentru<\/p>\n<p>producerea bunurilor ce vor fi v\u00e2ndute.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscurile tehnologice<\/strong> rezult\u0103 din schimbarea brusc\u0103 a procedeelor de fabricare<\/p>\n<p>datorit\u0103 evolu\u0163iei rapide a progresului tehnic \u015fi conduc la uzura moral\u0103 a unor<\/p>\n<p>echipamente existente.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscurile financiare<\/strong> reprezint\u0103 pierderile monetare ce afecteaz\u0103 patrimoniul sau<\/p>\n<p>rezultatele.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscurile strategice<\/strong> \u00ee\u015fi pot avea originea \u00een: schimbarea raportului de for\u0163e \u00een<\/p>\n<p>interiorul de activitate, \u201er\u0103zboiul\u201d pre\u0163urilor, practicile neloiale, etc.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscurile politice<\/strong> \u015fi administrative se produc datorit\u0103 ac\u0163iunii for\u0163elor care afecteaz\u0103 mecanismele de func\u0163ionare a macrosistemului, na\u0163ional sau interna\u0163ional, rolul determinant \u00een acest sens av\u00e2ndu-l politicile guvernamentale fiscale \u015fi monetare,<\/p>\n<p>ajustarea taxelor \u015fi impozitelor, transferul pl\u0103\u0163ilor \u015fi al\u0163i factori.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Riscurile accidentale<\/strong> sunt determinate de calamit\u0103\u0163i naturale sau alte cauze de<\/p>\n<p>for\u0163\u0103 major\u0103(focul,dezastrele naturale, talh\u0103riile,etc.).<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Strategii de gestionare a riscului<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Intreprinzatorii au la dispozitie patru strategii de gestionare a riscului:<\/p>\n<ul>\n<li>evitarea riscului,<\/li>\n<li>prevenirea riscului,<\/li>\n<li>transferul riscului<\/li>\n<li>asumarea riscului.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Evitarea riscului<\/strong>&nbsp;presupune refuzul de a intreprinde o actiune in care riscul pare sa fie prea costisitor. De exemplu, inchirierea unui mijloc de transport in loc de cumpararea lui evita riscul pierderii datorita accidentelor rutiere. De asemenea, depunerea zilnica a banilor la banca evita pierderea datorita furturilor.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Prevenirea riscului<\/strong>&nbsp;(reducerea riscului, controlul pierderilor) consta in utilizarea de diferite metode pentru reducerea probabilitatii producerii anumitor evenimente si diminuarea efectului celor care se petrec.&nbsp;Tehnica principala folosita o reprezinta prevenirea prin diferite masuri de siguranta si protectie. Intreprinzatorii pot preveni riscul accidentarii salariatilor, de exemplu, prin instructaje de protectia muncii.&nbsp;Verificarea tehnica a mijloacelor de transport si a starii sanatatii conducatorilor auto reduce riscul producerii accidentelor rutiere. De asemenea, instalarea de sisteme de alarma si angajarea agentilor protguard diminueaza posibilitatea furturilor.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Transferul riscului<\/strong>&nbsp;presupune mutarea riscului catre alta persoana sau organizatie. Cea mai cunoscuta forma de transfer a riscului este asigurarea, care este procesul prin care societatea de asigurare este de acord sa plateasca unei persoane sau organizatii despagubirea datorita pierderii inregistrate contra unei prime de asigurare.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Asumarea riscului<\/strong>&nbsp;(absorbtia riscului) consta in absorbirea riscului deoarece este imposibila asigurarea impotriva tuturor pierderilor posibile. In general se absorb&nbsp;&nbsp;riscurile in care pierderea nu este mare. De exemplu, daca firma are mai multe mijloace de transport, pe cele vechi poate sa nu le asigure intrucat considera ca are posibilitati financiare de a\u2013si asuma riscul pierderii din accidente de circulatie. In unele cazuri, asumarea riscului ia forma autoasigurarii. Aceasta poate fi definita ca acceptarea planificata a riscului&nbsp;&nbsp;pierderii. Prin autoasigurare, intreprinzatorul isi constituie un fond de rezerva destinat eventualelor pierderi. De regula, intreprinzatorii nu au suficiente fonduri pentru a constitui insa acest fond.<\/p>\n<p>In general, se folosesc mai multe strategii de gestionare a riscului in acelasi timp.<\/p>\n<p><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819072\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>7.2. Prevenirea fraudelor<\/h2>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Prevenirea fraudelor este o provocare permanent\u0103, at\u00e2t pentru proprietarii \u015fi&nbsp; managerii unei afaceri, c\u00e2t \u015fi pentru responsabilii din re\u0163eaua de integritate.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Fraudele vor ap\u0103rea oric\u00e2te m\u0103suri ar fi \u00eentreprinse. Inciden\u0163a lor, amploarea \u015fi&nbsp; impactul asupra organiza\u0163iei constituie indicatorii cheie \u00een prevenirea fraudelor. In&nbsp; orice companie sau domeniu, exist\u0103 riscuri care nu pot fi eliminate dec\u00e2t cu pre\u0163ul unor costuri prea mari, \u015fi care pot conduce la apari\u0163ia unei fraude.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Obiectivul preven\u0163iei \u00eel reprezint\u0103 ob\u0163inerea unui echilibru \u00eentre m\u0103surile de&nbsp; control \u00eentreprinse \u015fi suple\u0163ea proceselor \u015fi a procedurilor, astfel \u00eenc\u00e2t compania s\u0103&nbsp; func\u0163ioneze cu dinamica necesar\u0103, control\u00e2nd riscurile la un nivel rezonabil. Exist\u0103 mari diferen\u0163e pornind de la dimensiunea \u00eentreprinderii, nivelul de reglementare al&nbsp; industriei respective, profilul de risc acceptat \u015fi p\u00e2n\u0103 la cultura geografic\u0103 a&nbsp; mediului de afaceri unde opereaz\u0103 compania.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; O \u00eentreprindere mic\u0103 nu are nevoie de instrumente sofisticate de genul&nbsp; testelor de integritate sau de structuri specializate \u00een antifraud\u0103, dar poate folosi:<\/p>\n<ul>\n<li>sistem de monitorizare GPS,<\/li>\n<li>debitmetre pentru consumuri,<\/li>\n<li>rapoarte de activitate,<\/li>\n<li>punctaje \u00eentre livr\u0103ri \u015fi \u00eencas\u0103ri,<\/li>\n<li>teste \u015fi verific\u0103ri metrologice,<\/li>\n<li>inspectori sau revizori care s\u0103 fac\u0103 inventare ale gestiunilor \u015fi verific\u0103ri inopinate ale stadiului&nbsp; lucr\u0103rilor,<\/li>\n<li>reducerea la maxim a opera\u0163iunilor cu numerar \u015fi altele.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; O companie care are mai mult de 200 de angaja\u0163i are nevoie deja de un&nbsp; sistem informatic integrat care s\u0103 \u00eei furnizeze o serie de rapoarte operative \u015fi&nbsp; indicatori de m\u0103surare a performan\u0163ei pe fiecare din structurile sale<\/p>\n<p><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819073\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>7.3. Asigurarea impotriva riscului<\/h2>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Asigurarea reprezinta transferul riscului pur prin intermediul unui contract incheiat intre doua parti (in cazul nostru intre intreprinzator si societatea de asigurare. Societatea de asigurare accepta riscul platirii unei mari sume de bani asiguratilor sai contra unei prime de asigurare de marime relativ mica. Prin aceasta procedura intreprinzatorul poate transfera in intregime sau partial incertitudinea financiara pentru multe din riscurile pure.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Etapele<\/strong> procesului de asigurare&nbsp;sunt urmatoarele:<\/p>\n<ul>\n<li>identificarea riscurilor ce pot fi acoperite,<\/li>\n<li>obtinerea acoperirii pentru pierderile potentiale majore<\/li>\n<li>corelarea valorii primei de asigurare cu probabilitatea pierderii.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Identificarea riscurilor<\/strong>&nbsp;ce pot fi asigurate se face numai dupa o cercetare minutioasa. Mai intai intreprinzatorul trebuie sa faca asigurarile prin efectul legii si apoi eventual si celelelte categorii de <strong>riscuri.<\/strong><\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Obtinerea acoperirii<\/strong> <strong>pentru pierderile potentiale majore.<\/strong> De multe ori intreprinzatorul nu poate sa-si permita decat asigurarea impotriva pierderilor majore, fara a subestima magnitudinea pierderilor potentiale.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Corelarea valorii primei de asigurare cu probabilitatea pierderii<\/strong>. Costul asigurarii trebuie sa fie pe cat posibil proportional cu probabilitatea producerii evenimentului asigurat.<\/p>\n<p><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819074\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>7.4. Lichidarea afacerii, falimentul<\/h2>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Antreprenorii pot decide la un moment dat, din diverse motive (pensionare, noi provoc\u0103ri profesionale, probleme de s\u0103n\u0103tate) s\u0103-\u0219i lichideze afacerea. De asemenea, \u00een cazul \u00een care o societate nu este profitabil\u0103, asocia\u021bii acesteia au posibilitatea de a opta fie pentru dizolvare-radiere, fie pentru suspendarea temporar\u0103&nbsp; activit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Desfiin\u021barea unei firme<\/strong>&nbsp;parcurge, \u00een principiu, dou\u0103 etape:&nbsp;<strong>dizolvarea,<\/strong>&nbsp;\u0219i&nbsp;<strong>radierea<\/strong>. \u00cen situa\u021bia \u00een care asocia\u021bii nu se \u00eenteleg cu privire la \u00eemp\u0103r\u021birea bunurilor, apare \u0219i o etap\u0103 intermediar\u0103, respectiv&nbsp;<strong>lichidarea<\/strong>&nbsp;firmei.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cu exceptia situa\u021biei \u00een care firma este transferat\u0103, \u00eencheierea activit\u0103\u021bii sale presupune, de obicei, urmatoarele etape:<\/p>\n<ul>\n<li>notificarea organismului care a \u00eenregistrat ini\u021bial firma, \u00een vederea anul\u0103rii licen\u021bei de func\u021bionare sau a radierii societ\u0103\u021bii din registrul comer\u021bului;<\/li>\n<li>achitarea contribu\u021biei la fondul securit\u0103\u021bii sociale \u0219i achitarea impozitelor ;<\/li>\n<li>valorificarea imobiliz\u0103rilor, stocurilor \u0219i bunurilor de natura obiectelor de inventar<\/li>\n<li>rambursarea crean\u021belor nepl\u0103tite;<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Conform&nbsp;<a href=\"http:\/\/www.onrc.ro\/documente\/legislatie\/noi\/legea_31_1990.pdf\" data-mce-href=\"http:\/\/www.onrc.ro\/documente\/legislatie\/noi\/legea_31_1990.pdf\">Legii nr. 31\/1990<\/a>&nbsp;privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, fiecare etapa mentionata mai sus presupune intocmirea unei documentatii si efectuarea unor demersuri, iar finalizarea cu succes a etapei referitoare la dizolvare, permite intrarea in etapa de lichidare si ulterior radierea firmei din evidentele Oficiului Registrului.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dizolvarea si radierea<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Prima faza a desfiin\u0103\u021b\u0103rii unei firme este dizolvarea, care este de drept sau se poate face voluntar, prin hotararea asocia\u021bilor (respectiv decizia asociatului unic). Cauzele de dizolvare a societ\u0103\u021bii comerciale sunt reglementate de lege sau stabilite \u00een actul constitutiv.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dizolvarea societ\u0103\u021bii comerciale presupune desfiin\u0163area juridic\u0103 a acesteia, care se finalizeaz\u0103 cu radierea societ\u0103\u0163ii din registrul comer\u0163ului.<\/p>\n<p>Dizolvarea \u015fi lichidarea societ\u0103\u0163ilor comerciale sunt no\u0163iuni care se refer\u0103 la acela\u015fi proces economic, respectiv la \u00eencetarea activit\u0103\u0163ii acesteia. Dizolvarea societ\u0103\u0163ii comerciale presupune desfiin\u0163area&nbsp; juridic\u0103 a acesteia, care se finalizeaz\u0103 cu radierea societ\u0103\u0163ii din registrul comer\u0163ului.<\/p>\n<p>In acest context, opera\u021biunea de dizolvare este etapa premerg\u0103toare opera\u021biunii de lichidare, moment in care bunurile societa\u021bii se transform\u0103 \u00een bani, se pl\u0103tesc creditorii \u0219i se distribuie c\u0103tre ac\u021bionari rezultatul lichid\u0103rii.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cauzele de dizolvare a societ\u0103\u021bii comerciale sunt reglementate de lege sau stabilite \u00een actul constitutiv.<\/p>\n<ol>\n<li>a) trecerea timpului stabilit pentru durata societa\u021bii;<\/li>\n<li>b) imposibilitatea realiz\u0103rii obiectului de activitate al societ\u0103\u021bii<\/li>\n<li>c) declararea nulita\u021bii societ\u0103\u021bii;<\/li>\n<li>d) hot\u0103r\u00e2rea adun\u0103rii generale;<\/li>\n<li>e) hot\u0103r\u00e2rea tribunalului, la cererea oric\u0103rui asociat, pentru motive temeinice, precum ne\u00een\u021belegerile grave dintre asocia\u021bi, care impiedic\u0103 func\u021bionarea societ\u0103\u021bii;<\/li>\n<li>f) falimentul societa\u021bii;<\/li>\n<li>g) alte cauze prev\u0103zute de lege sau de actul constitutiv al societ\u0103\u021bii.<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Falimentul<\/strong> denumit \u0219i lichidare judiciar\u0103 constituie o procedur\u0103 judiciar\u0103 special\u0103, al c\u0103rui obiect este executarea asupra bunurilor debitorului aflat in stare de insolven\u021b\u0103 comercial\u0103, in scopul satisfacerii creditorilor.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Insolven\u021ba comercial\u0103 poate rezulta direct sau indirect atunci cand debitorul nu are lichidita\u021bile necesare pentru a-\u0219i onora datoriile la scaden\u021ba. Pentru a se declan\u0219a procedura de faliment pe lang\u0103 insolven\u021ba debitorului se adaug\u0103 necesitatea existen\u021bei hot\u0103r\u00e2rii judec\u0103tore\u0219ti prin care s-a pronun\u021bat lichidarea judiciar\u0103.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Procedura falimentului se poate face la cererea:<\/p>\n<ol>\n<li>debitorului comerciant<\/li>\n<li>creditorilor c\u00e2nd cererea va fi f\u0103cuta de to\u021bi creditorii sau de c\u0103tre unul din creditori<\/li>\n<li>din oficiu<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Falimentul este decis de judecatorul sindic, care ridic\u0103 dreptul de administrare al reprezentan\u021bilor firmei. Lichidatorul va alc\u0103tui tabelul definitiv al crean\u021belor \u00eempotriva companiei la fel ca \u00een perioada de observa\u021bie, pe baza notific\u0103rilor \u0219i declara\u021biilor efectuate de creditorii firmei, pentru crean\u021bele din momentul \u00een care se deschide insolven\u021ba.<\/p>\n<p>Printre documentele depuse de companie se numara:<\/p>\n<ul>\n<li>bilan\u021bul certificat de c\u0103tre administrator \u0219i cenzor sau auditor,<\/li>\n<li>balan\u021ba de verificare pentru luna precedent\u0103 datei \u00eenregistr\u0103rii cererii de insolven\u021b\u0103,<\/li>\n<li>lista bunurilor companiei, inclusiv toate conturile \u0219i b\u0103ncile prin care debitorul \u00ee\u0219i ruleaz\u0103 fondurile.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Acestora li se va adauga:<\/p>\n<ul>\n<li>lista numelor si a adreselor creditorilor, o<\/li>\n<li>lista cu pl\u0103\u021bile \u0219i transferurile din patrimoniu efectuate de firma \u00een cele 120 de zile anterioare inregistr\u0103rii cererii introductive,<\/li>\n<li>contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii.<\/li>\n<li>lista activit\u0103\u021bilor curente pe care firma vrea s\u0103 le desf\u0103\u0219oare \u00een perioada de observa\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Urmatorul pas este ca lichidatorul s\u0103 identifice bunurile firmei, s\u0103 fac\u0103 un inventar pentru a le descrie \u0219i a indica valoarea lor aproximativ\u0103 la acea data.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dupa inventar, lichidatorul vinde bunurile companiei, sub controlul judecatorului-sindic, \u00een bloc sau individual, prin licita\u021bie public\u0103, negociere direct\u0103 sau o combina\u021bie a celor dou\u0103, \u00een func\u021bie de decizia creditorilor.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Falimentul se \u00eenchide c\u00e2nd judecatorul-sindic aprob\u0103 raportul final realizat de lichidator, iar toate fondurile sau bunurile firmei au fost distribuite \u0219i fondurile nereclamate au fost depuse la banc\u0103. In urma cererii lichidatorului, judecatorul-sindic pronunt\u0103 sentin\u021ba, inchide procedura, \u0219i radiaz\u0103 compania.<\/p>\n<p><\/p>\n<p><strong>Reorganizarea<\/strong>&nbsp;<br \/>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dup\u0103 \u00eenceperea procedurii de insolven\u021b\u0103 urmeaz\u0103 reorganizarea firmei, care poate s\u0103 dureze p\u00e2n\u0103 la trei ani.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Procesul de reorganizare cuprinde perspectivele de redresare \u00een raport cu posibilit\u0103\u021bile financiare \u0219i pia\u021ba pentru oferta firmei, un program de plat\u0103 a crean\u021belor \u0219i m\u0103surile de punere \u00een aplicare. De exemplu, aceste m\u0103suri pot fi p\u0103strarea sau nu a vechiului management, provenien\u021ba resurselor financiare necesare pentru reorganizarea companiei, lichidarea anumitor bunuri \u0219i modificarea actului constitutiv al acesteia.<\/p>\n<p><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819075\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>7.5. V\u00e2nzarea afacerii<\/h2>\n<p><strong>&nbsp;<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Motivele pentru care un antreprenor \u00ee\u0219i poate dori s\u0103 renunte la o afacere sunt c\u00e2t se poate de diverse: de la un mediu economic dificil sau o fiscalitate \u00eempov\u0103r\u0103toare p\u00e2n\u0103 la profituri prea mici sau chiar inexistente. Dac\u0103 nu \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 lichideze pur \u0219i simplu firma, un antreprenor are la dispozi\u021bie \u0219i o alt\u0103 posibilitatea de a sc\u0103pa de acea societatea comercial\u0103: o poate vinde.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; V\u00e2nzarea unei afaceri presupune cesiunea par\u021bilor sociale sau ac\u021biunilor unei societ\u0103\u021bi. Prin v\u00e2nzarea participa\u021biei la capitalul social al unei societ\u0103\u021bi, v\u00e2nzatorul transmite at\u00e2t activul, c\u00e2t \u0219i pasivul societ\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cesiunea p\u0103r\u021bilor sociale reprezint\u0103 transmiterea p\u0103rtilor sociale, cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul asocia\u021bilor actuali, c\u0103tre una sau mai multe persoane, care astfel vor dob\u00e2ndi calitatea de asocia\u021bi.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Conditiile \u00een care se transmit par\u021bile sociale \u00een care este divizat capitalul social sunt reglementate expres de Legea nr. 31\/1990 privind societ\u0103\u021bile comerciale. Cesiunea p\u0103r\u021bilor sociale se poate face fie \u00eentre asocia\u021bi, fie \u00eentre persoane din afara societ\u0103\u021bii (orice persoana care nu are calitatea de asociat).<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Pa\u0219ii care trebuie urma\u021bi pentru cesiunea p\u0103r\u021bilor sociale.<\/p>\n<p>Astfel, \u00een cazul \u00een care cesiunea partilor sociale se face \u00eentre asocia\u021bi, procedura presupune:<\/p>\n<ul>\n<li>aprobarea cesiunii \u00een cadrul adunarii generale a asocia\u021bilor (prin majoritatea prevazut\u0103 \u00een actul constitutiv);<\/li>\n<li>\u00eencheierea unui contract \u00eentre asociatul cedent \u0219i asociatul cesionar;<\/li>\n<li>\u00eenscrierea cesiunii \u00een registrul asocia\u021bilor societ\u0103\u021bii;<\/li>\n<li>\u00eenregistrarea cesiunii la Registrul Comer\u021bului \u00een vederea opazabilit\u0103\u021bii fat\u0103 de ter\u021bi.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; C\u00e2nd cesiunea p\u0103r\u021bilor sociale se face c\u0103tre persoane din afara societ\u0103\u021bii, lucrurile se complic\u0103 pu\u021bin, fiind necesar\u0103 adoptarea unei hot\u0103r\u00e2ri a Adunarii Generale a Asociatilor, \u00eenainte de \u00eencheierea contractului de cesiune. \u00cen acest caz, hot\u0103r\u00e2rea trebuie s\u0103 fie luat\u0103 cu votul asocia\u021bilor care reprezint\u0103 cel pu\u021bin trei p\u0103trimi din capitalul social.<\/p>\n<p>La calculul acestei majorit\u0103\u021bi nu se va avea \u00een calcul \u0219i partea de capital social de\u021binut\u0103 de asociatul care dore\u0219te s\u0103-\u0219i cedeze p\u0103r\u021bile sociale<\/p>\n<p>Pe&nbsp; baza hot\u0103r\u00e2rii de aprobare a cesiunii p\u0103r\u021btilor sociale, se va \u00eencheia contractul de cesiune care trebuie s\u0103 cuprind\u0103 p\u0103r\u021bile, pre\u021bul cesiunii, num\u0103rul de p\u0103rti sociale cesionate, precum \u0219i drepturile \u0219i obliga\u021biile p\u0103r\u021bilor.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Totodata, la fel ca \u00een cazul cesiunii p\u0103r\u021bilor sociale \u00eentre asocia\u021bi, \u0219i transferul p\u0103r\u021bilor sociale c\u0103tre o persoan\u0103 din afara societ\u0103\u021bii trebuie \u00eenregistrat at\u00e2t \u00een registrul asocia\u021bilor \u021binut de societate, c\u00e2t \u0219i \u00een Registrul Comer\u021bului, cu respectarea termenului de opozi\u021bie prevazut de Legea nr. 31\/1990 privind societatile comerciale.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; La art. 62, Legea societatilor comerciale prevede ca opozi\u021bia se face \u00een termen de 30 de zile de la data public\u0103rii hot\u0103r\u00e2rii asocia\u021bilor sau a actului adi\u021bional modificator \u00een Monitorul Oficial al Romaniei.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; In ceea ce prive\u0219te <strong>costurile<\/strong> procedurii, pe lang\u0103 costurile corespunzatoare formalit\u0103\u021bilor de la Registrul Comer\u021bului, \u00een cazul cesiunii p\u0103r\u021bilor sociale, costul principal este reprezentat de impozitul pe venitul realizat prin v\u00e2nzarea p\u0103r\u021bilor sociale, \u00een cazul v\u00e2nz\u0103torului (atunci c\u00e2nd p\u0103r\u021bile sociale se tranzac\u021bioneaz\u0103 la o valoare mai mare dec\u00e2t valoarea nominal\u0103).<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Ca <strong>durat\u0103<\/strong>, v\u00e2nzarea partilor sociale difer\u0103 dupa cum cesiunea partilor sociale se efectueaza intre asociati sau c\u0103tre persoane din afara societ\u0103\u021bii.<\/p>\n<p><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen cazul cesiunii de parti sociale \u00eentre asocia\u021bi, \u00eenregistrarea procedurii dureaz\u0103 aproximativ 5 zile lucr\u0103toare de la depunerea documentelor relevante la Registrul Comertului, \u00een timp ce, \u00een cazul cesiunii de parti sociale catre persoane din afara societatii, procedura de inregistrare la Registrul Comertului ajunge la aproximativ dou\u0103 luni pentru c\u0103 presupune depunerea a doua dosare distincte.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Prin depunerea primului dosar se asigur\u0103 men\u021bionarea \u00een Registrul Comertului \u0219i publicitatea \u00een Monitorul Oficial al Romaniei a hot\u0103r\u00e2rii asocia\u021bilor de v\u00e2nzare a p\u0103r\u021bilor sociale.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Registrul Comertului are obliga\u021bia legal\u0103 de a transmite \u00een format electronic hot\u0103r\u00e2rea de aprobare a transferului c\u0103tre Agentia Na\u021bional\u0103 de Administrare Fiscal\u0103 \u0219i subunit\u0103\u021bile acesteia, \u00een termen de 15 zile de la data mention\u0103rii \u00een Registrul Comer\u021bului.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Cel de-al doilea dosar va fi depus la expirarea unui termen de 30 de zile de la publicarea \u00een Monitorul Oficial a hot\u0103r\u00e2rii asocia\u021bilor prin care a fost aprobat\u0103 cesiunea p\u0103r\u021bilor sociale. In acest interval orice persoan\u0103 interesat\u0103 (\u00een special creditorii societ\u0103\u021bii care pot fi prejudicia\u021bi prin hot\u0103r\u00e2rea asocia\u021bilor privitoare la cesiunea de p\u0103rti sociale) poate formula o cerere de opozi\u021bie prin care s\u0103 solicite instan\u021bei judecatore\u0219ti s\u0103 oblige, dupa caz, societatea sau asocia\u021bii fie la repararea prejudiciului cauzat, fie la la atragerea raspunderii civile a asociatului care dore\u0219te s\u0103 transfere p\u0103r\u021bile sociale.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Datele societ\u0103\u021bii se modific\u0103 dup\u0103 v\u00e2nzare.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Odat\u0103 ce cesiunea p\u0103rtilor sociale a fost definitivat\u0103, trebuie actualizat actul constitutiv cu privire la datele de identificare ale noilor asocia\u021bi, num\u0103rul de p\u0103rti sociale de\u021binute de fiecare, propor\u021bia acestora \u00een capitalul social al societ\u0103\u021bii, \u00een vederea depunerii la Registrul Comertului.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Celelalte date ale societatii (sediul social, obiect de activitate, administratori) se vor schimba numai \u00een masura \u00een care asocia\u021bii vor decide astfel.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; De regul\u0103, odat\u0103 cu schimbarea asocia\u021bilor, se procedeaz\u0103 \u0219i la schimbarea organelor de conducere ale societ\u0103\u021bii.<\/p>\n<p><\/p>\n<h2><a name=\"_Toc508819076\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>7.6. Strategii de dezvoltare<\/h2>\n<p><\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Prin strategie se traseaz\u0103 traiectoria de evolu\u021bie a firmei pentru o perioad\u0103 relativ \u00eendelungat\u0103. Strategia determin\u0103 o reducere substan\u021bial\u0103 a riscurilor ce \u00eenso\u021besc inerent orice activitate economic\u0103. Un alt avantaj deosebit de important rezid\u0103 \u00een facilitarea cre\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii unei culturi de firm\u0103 competitive.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; \u00cen func\u021bie de <strong>situa\u021biile concrete<\/strong>, de variabilele specifice,&nbsp; strategia de&nbsp; dezvoltare&nbsp; se&nbsp; manifest\u0103 \u00een&nbsp; societatea&nbsp; comercial\u0103&nbsp; printr-o varietate de tipuri.<\/p>\n<p>&nbsp;Astfel, dup\u0103 <strong>prioritatea obiectivelor<\/strong>, exist\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>strategii economice,<\/li>\n<li>strategii tehnice si tehnologice,<\/li>\n<li>strategii de conducere,<\/li>\n<li>strategii de dezvoltare umana,<\/li>\n<li>strategii comerciale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dac\u0103 avem \u00een vedere <strong>dinamica obiectivelor<\/strong>, reg\u0103sim:<\/p>\n<ul>\n<li>strategii de men\u021binere,<\/li>\n<li>strategii de cre\u0219tere care, la r\u00e2ndul lor,&nbsp; pot fi,<\/li>\n<li>strategii de&nbsp; cre\u0219tere bazate pe&nbsp; acumulare&nbsp;<\/li>\n<li>strategii de cre\u0219tere bazate pe inovare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Un alt criteriu de clasificare poate fi <strong>receptivitatea la schimbare<\/strong>,&nbsp; \u00een functie&nbsp; de care strategiile pot fi:<\/p>\n<ul>\n<li>de consolidare,<\/li>\n<li>imitative,<\/li>\n<li>Inova\u021bionale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Daca avem \u00een vedere <strong>tipul&nbsp; obiectivelor<\/strong>,&nbsp; atunci&nbsp; strategiile&nbsp; se&nbsp; pot clasifica \u00een :<\/p>\n<ul>\n<li>strategii de pia\u021b\u0103,<\/li>\n<li>de produs,<\/li>\n<li>de organizare,<\/li>\n<li><\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Natura abord\u0103rii obiectivelor<\/strong> poate constitui un criteriu de clasificare, potrivit caruia strategiile se \u00eempart \u00een:<\/p>\n<ul>\n<li>strategii ofensive,<\/li>\n<li>defensive<\/li>\n<li>intersti\u021biare<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dup\u0103&nbsp; <strong>sfera&nbsp; de&nbsp; cuprindere<\/strong>,&nbsp; putem&nbsp; avea:<\/p>\n<ul>\n<li>strategii globale<\/li>\n<li>strategii par\u021biale.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Strategia de dezvoltare<\/strong> a societ\u0103\u021bii comerciale are urmatoarele <strong>elemente<\/strong>:<\/p>\n<ul>\n<li>obiectivele,<\/li>\n<li>metodele \u0219i ac\u021biunile practice de organizare si conducere a societ\u0103\u021bii comerciale,<\/li>\n<li>resursele necesare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <strong>Obiectivele<\/strong> strategiei de dezvoltare a societ\u0103\u021bii comerciale cuprind sarcini efective, concrete care urmeaz\u0103 s\u0103 se realizeze de c\u0103tre societatea comercial\u0103 \u00een cadrul unui orizont de timp, corespunz\u0103tor strategiei. \u00cen scopul contur\u0103rii obiectivelor strategice managerul determin\u0103 la \u00eenceput, cu ajutorul diagnozei, situatia existent\u0103 a societ\u0103\u021bii comerciale \u00een momentul elaborarii strategiei de dezvoltare.&nbsp;&nbsp; Apoi, prospecteaz\u0103&nbsp; dezvoltarea&nbsp; evenimentelor,&nbsp; utiliz\u00e2nd prognoza necesit\u0103\u021bilor \u0219i prognoza posibilit\u0103\u021bilor pentru a determina c\u00e2t mai real posibil cele dou\u0103 coordonate ale unit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen continuare, managerul trece la modelarea aproximativ\u0103 a condi\u021biilor viitoare \u00een care va func\u021biona societatea comercial\u0103. Pentru alegerea \u00een continuare a modelului de referin\u021b\u0103 se trece la calculul eficien\u021bei.<\/p>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Metodele \u0219i ac\u021biunile practice<\/strong> de organizare si conducere a societatii comerciale sunt, de asemenea, elemente ale strategiei dezvolt\u0103rii. Ele vizeaza \u00een mod concret direc\u021biile pe care trebuie s\u0103 le urmeze societatea comercial\u0103 pentru realizarea obiectivelor. Ca metode adecvate acestui scop ne apar urmatoarele:<\/p>\n<ul>\n<li>specializarea productiei,<\/li>\n<li>inovarea tehnologic\u0103,<\/li>\n<li>cucerirea de noi pie\u021be de desfacere,<\/li>\n<li>cre\u0219terea dimensiunilor societ\u0103\u021bii comerciale,<\/li>\n<li>diversificarea produc\u021biei sau a prest\u0103rilor de servicii,<\/li>\n<li>Perfec\u021bionarea profesional\u0103 a cadrelor de conducere \u0219i a restului salaria\u021bilor etc.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Resursele<\/strong>, ca element al strategiei de dezvoltare a societatii comerciale, apar ca baz\u0103 esen\u021bial\u0103 pe care se cl\u0103de\u0219te strategia \u0219i prin care se asigur\u0103 condi\u021biile de realizare ale acesteia.<\/p>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; La elaborarea strategiei de dezvoltare a societ\u0103\u021bii comerciale managerul trebuie s\u0103 ia \u00een considerare principalii factori de influen\u021b\u0103, s\u0103 concretizeze modul \u00een care fiecare factor conditioneaz\u0103 \u0219i actioneaz\u0103 asupra strategiei pe care o concepe. Dintre cei mai importanti factori de influen\u021b\u0103 care stau la baza elabor\u0103rii strategiei de dezvoltare a firmei, sunt:<\/p>\n<ol>\n<li>a) revolu\u021bia stiin\u021bific\u0103 \u0219i tehnic\u0103 contemporan\u0103 \u0219i care cere ca \u00een procesul de dezvoltare s\u0103 se prevad\u0103 introducerea noului \u00een societatea comercial\u0103, urmarindu-se modul \u0219i direc\u021biile de evolu\u021bie ale cercet\u0103rii stiin\u021bifice nationale \u0219i interna\u021bionale;<\/li>\n<li>b) si\u021buatia resurselor energetice, de materii prime \u0219i materiale, potrivit c\u0103reia la elaborarea strategiei de dezvoltare a societ\u0103\u021bii comerciale managerul are obligativitatea s\u0103 urmareasc\u0103 resursele existente \u00een economia na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i pe cele posibile de adus din import, \u00een func\u021bie de conditiile de v\u00e2nzare pe pia\u021ba mondial\u0103 a propriilor produse;<\/li>\n<li>c) situ\u021b\u021bia resurselor de for\u021b\u0103 de munc\u0103, respectiv existen\u021ba, sub aspect numeric \u0219i calitativ, precum \u0219i preocuparile viitoare pentru determi\u00acnarea necesarului de personal, modul de recrutare, selectare, \u00eencadrare si pregatire profesionala a acestuia;<\/li>\n<li>d) pia\u021ba \u0219i evolu\u021bia acesteia, a carei cunoa\u0219tere necesit\u0103 studierea temeinic\u0103 a cererii \u0219i a ofertei, cunoa\u0219terea \u0219i supravegherea permanent\u0103 a lor pentru c\u0103 pe aceast\u0103 cale managerul s\u0103 poat\u0103 adopta decizii corecte cu privire la produc\u021bia societ\u0103\u021bii sale comerciale;<\/li>\n<li>e) ciclul de via\u021b\u0103 al produselor, \u00een vederea re\u00eennoirii produselor \u0219i schimb\u0103rii de atitudine a consumatorilor;<\/li>\n<li>f) politica partenerilor interni \u0219i externi.<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Factorii de influent\u0103 enun\u021ba\u021bi anterior ac\u021bioneaz\u0103 \u00een str\u00e2nsa&nbsp; interdependen\u021b\u0103 \u0219i influen\u021bare reciproc\u0103. Ca atare, managerul trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere posibilitatea multiplic\u0103rii ac\u021biunii unora dintre ei ca urmare a interrela\u021biei cu al\u021bii,&nbsp; dintre&nbsp; care &nbsp;o&nbsp; parte&nbsp; pot apare&nbsp; chiar conjunctural.&nbsp; Numai lu\u00e2nd \u00een considerare to\u021bi&nbsp; factorii de influen\u021b\u0103 \u0219i interdependen\u021bele dintre ei, managerul va putea adopta o strategie realist&nbsp; \u0219i eficace de dezvoltare a firmei.<\/p>","protected":false},"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson\/1049"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson"}],"about":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/lesson"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1049"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1049"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}