Cap.I GESTIONAREA \u0218I SECURITATEA INFORMA\u0162IILOR<\/p>\n
1.1 GESTIONAREA SUPORTURILOR\/ DISPOZITIVELOR DE STOCARE A DATELOR\/ DOCUMENTELOR<\/p>\n
Calculatorul, componente, alc\u0103tuire \u0219i mod de func\u021bionare<\/p>\n
Componentele calculatorului lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 pentru ca acesta s\u0103 func\u021bioneze corect \u0219i s\u0103 te ajute s\u0103 \u00eendepline\u0219ti task-urile pe care le ai f\u0103r\u0103 probleme.<\/p>\n
Un calculator este format din:<\/p>\n
– unitatea central\u0103<\/p>\n
– monitor,<\/p>\n
– tastatur\u0103<\/p>\n
– mouse<\/p>\n
– boxe.<\/p>\n
Important este, ce se afl\u0103 \u00een unitatea central\u0103 deoarece acestea sunt componentele f\u0103r\u0103 de care acesta nu ar putea func\u021biona.<\/p>\n
Unitatea central\u0103 con\u021bine:<\/p>\n
– placa de baz\u0103<\/p>\n
– procesorul<\/p>\n
– modulele RAM<\/p>\n
– ventilatoarele<\/p>\n
– mediile de stocare \u0219i<\/p>\n
– placa video<\/p>\n
La acestea se mai adaug\u0103 diferite componente care nu sunt vitale pentru func\u021bionarea sa, dar ofer\u0103 confort \u0219i func\u021bii suplimentare.<\/p>\n
Adesea, procesorului i se mai spune \u0219i creierul calculatorului deoarece este una dintre cele mai scumpe componente, dar este \u0219i cea mai important\u0103. El stabile\u0219te modul \u00een care un calculator efectueaz\u0103 opera\u021biile \u0219i le transmite c\u0103tre celelalte componente.<\/p>\n
Performan\u021ba, de obicei cu c\u00e2t este mai mare frecven\u021ba de lucru, cu at\u00e2t procesorul este mai bun. Frecven\u021ba de lucru este m\u0103surat\u0103 \u00een GHz, dar mai conteaz\u0103 \u0219i genera\u021bia din care face parte procesorul.<\/p>\n
Ventilatorul care se pune peste procesor este \u00eens\u0103rcinat cu men\u021binerea unei temperaturi optime pentru ca acesta s\u0103 lucreze la capacitate maxim\u0103 \u0219i s\u0103 nu se ard\u0103.<\/p>\n
Cooler-ul este \u00een contact direct cu procesorul \u0219i \u00eentre acestea dou\u0103 se afl\u0103 pasta termoconductoare pentru a elimina orice gol de aer \u0219i a asigura un transfer termic c\u00e2t mai bun.<\/p>\n
Memoria RAM este locul pe unde datele trec pentru a fi prelucrate de c\u0103tre celelalte componente ale unui calculator. A\u0219adar, nu doar capacitatea de stocare conteaz\u0103, ci \u0219i viteza de lucru \u0219i de r\u0103spuns.<\/p>\n
Pentru ca memoria RAM s\u0103 fie considerat\u0103 performant\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 o capacitate de stocare c\u00e2t mai mare, frecven\u021b\u0103 c\u00e2t mai mare \u0219i laten\u021b\u0103 c\u00e2t mai mic\u0103. Aceste trei lucruri men\u021bionate mai sus se traduc prin capacitate de stocare a mai multor informa\u021bii, capacitate de prelucrare rapid\u0103 \u0219i timp de accesare c\u00e2t mai rapid.<\/p>\n
Modulele RAM sunt alese sau \u00eenlocuite \u00een func\u021bie de compatibilitatea acestora cu sloturile de pe placa de baz\u0103 \u0219i de frecven\u021ba maxim\u0103 la care placa de baz\u0103 \u0219i procesorul le permite s\u0103 opereze.<\/p>\n
Sursa de alimentare este punctul din care energia electric\u0103 pleac\u0103 spre toate componentele din sistemul central al calculatorului.<\/p>\n
Aceasta are puterea m\u0103surat\u0103 \u00een W \u0219i mai are rolul de a transforma curentul de la 220V la valorile de care au nevoie componentele calculatorului pentru a func\u021biona corespunz\u0103tor. De obicei 5V \u0219i 12V.<\/p>\n
\u00cen procesul de construire al unui calculator, recomandat este ca aceasta s\u0103 fie ales\u0103 la final deoarece trebuie s\u0103 fie \u00eendeajuns de puternic\u0103 s\u0103 alimenteze toate componentele unui calculator.<\/p>\n
HDD-urile, numite hard disk-uri, sunt cele mai \u00eent\u00e2lnite dispozitive de stocare a informa\u021biilor \u00een interiorul unui calculator. A\u0219a cum le zice \u0219i numele, sunt folosite pentru a stoca informa\u021bii precum documente, melodii, filme, etc.<\/p>\n
De asemenea, \u0219i sistemul de operare al unui calculator este stocat pe un astfel de dispozitiv, dar odat\u0103 cu apari\u021bia SSD-urilor speciali\u0219tii recomand\u0103 instalarea lui pe un SSD deoarece cre\u0219te performan\u021ba calculatorului.<\/p>\n
Diferen\u021ba dintre un HDD \u0219i un SSD este simpl\u0103, cel de-al doilea nu are piese care s\u0103 se afle \u00een mi\u0219care, fapt ce rezult\u0103 \u00eentr-o vitez\u0103 de accesare mult mai mare \u0219i o rezisten\u021b\u0103 la \u0219ocuri mult mai bun\u0103. Singurul minus este c\u0103 durata lui de via\u021b\u0103 se m\u0103soar\u0103 \u00een scrieri \u0219i \u0219tergeri ale informa\u021biilor de pe el.<\/p>\n
Placa video, adesea numit\u0103 \u0219i plac\u0103 grafic\u0103, este responsabil\u0103 de transmiterea imaginilor c\u0103tre monitor.<\/p>\n
NO\u021aIUNI DE BAZA HARDWARE SI SOFTWARE<\/p>\n
HARDWARE<\/p>\n
Hardware: ansamblul elementelor fizice \u0219i tehnice cu ajutorul carora datele se pot culege, verifica, transmite, stoca \u0219i prelucra, suporturile de memorare a datelor, precum \u0219i echipamentele de redare a rezultatelor \u2013 reprezint\u0103 componentele ce pot fi practice atinse (ex: monitor, tastatur\u0103)<\/p>\n
Unitatea central\u0103 este alc\u0103tuit\u0103 din:<\/p>\n
– Unitate de memorie intern\u0103<\/p>\n
– Memorie ROM<\/p>\n
– Memorie RAM<\/p>\n
– Unitatea central\u0103 de prelucrare<\/p>\n
– Unitatea de comand\u0103 \u0219i control<\/p>\n
– Unitatea aritmetic\u0103 \u0219i logic\u0103<\/p>\n
Dispozitive periferice:<\/p>\n
Periferice de intrare (ex. tastatur\u0103, mouse)<\/p>\n
Periferice de ie\u0219ire (ex. monitor, imprimant\u0103)<\/p>\n
Periferice de intrare-iesire (ex. modem, touch-screen)<\/p>\n
SOFTWARE<\/p>\n
Software: ansamblul programelor, procedurilor, rutinelor care controleaz\u0103 func\u021bionarea corect\u0103 \u0219i eficient\u0103 a elementelor hard: exist\u0103 sub forma de concept \u0219i simboluri, nu are substan\u021b\u0103.<\/p>\n
Exista doua categorii de programe:<\/p>\n
– Programe de sistem, coordoneaz\u0103 modul \u00een care lucreaz\u0103 componentele sistemului \u0219i ofer\u0103 asisten\u021b\u0103 \u00een func\u021bionarea programelor de aplica\u021bii. Programele de sistem se refer\u0103 \u00een principal la sistemul de operare.<\/p>\n
– Programe de aplica\u021bii, destinate rezolv\u0103rii unor probleme specifice unei aplica\u021bii. Se spune ca alc\u0103tuiesc software de aplica\u021bii.<\/p>\n
PROCESORUL (tip, arhitectura, nuclee, frecven\u021b\u0103)<\/p>\n
Procesorul sau CPU (Central Processing Unit) este creierul calculatorului. Este cel mai important component din calculator. El „gandeste” toate datele.<\/p>\n
Elementele de baz\u0103 ale unui procesor includ:<\/p>\n
– Unitatea logic\u0103 aritmetic\u0103 (ALU), care realizeaz\u0103 opera\u021bii \u0219i instruc\u021biuni aritmetice \u0219i logice <\/p>\n
– Unitatea \u00een virgul\u0103 mobil\u0103 (FPU), cunoscut\u0103 \u0219i sub numele de coprocesor matematic sau coprocesor numeric este un coprocesor specializat care manipuleaz\u0103 numerele mai repede dec\u00e2t poate circuitul de baz\u0103 al microprocesorului.<\/p>\n
– Registrele, care con\u021bin instruc\u021biuni \u0219i alte date. Registrele furnizeaz\u0103 operanzi c\u0103tre ALU \u0219i stocheaz\u0103 rezultatele opera\u021biunilor.<\/p>\n
– Memorie cache L1 \u0219i L2. Includerea lor \u00een CPU economise\u0219te timp comparativ cu faptul c\u0103 trebuie s\u0103 ob\u021bine\u021bi date din memoria cu acces aleatoriu (RAM).<\/p>\n
Frecven\u021ba (viteza) procesorului se masoar\u0103 \u00een MHz (megahertzi) sau GHz (gigahertzi). Cu c\u00e2t are frecven\u021ba mai mare, cu at\u00e2t mai bine, deoarece cu at\u00e2t „pulseaza” datele mai repede. Un procesor actual are pana la 4.3 GHz (4300 MHz).<\/p>\n
Arhitectura procesorului este pe 32 de biti, sau pe 64 de biti, (sau mai vechi, pe 16 biti, 8 biti).<\/p>\n
Tipuri de procesoare:<\/p>\n
Single Core – Procesor cu un singur nucleu<\/p>\n
Dual Core – Procesor cu doua nuclee<\/p>\n
Triple Core – Procesor cu trei nuclee<\/p>\n
Quad Core – Procesoare cu patru nuclee (exemplu intel core i7)<\/p>\n
Pentru a va asigura ca procesoarele sunt compatibile cu placa de baz\u0103, procesoarele actuale sunt categorizate pe mai multe tipuri de socket-uri:<\/p>\n
– LGA (Land Grid Array)<\/p>\n
– PGA (Pin Grid Array)<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen tipul LGA, pini sunt situa\u021bi pe placa de baz\u0103 \u0219i nu pe procesor, procesorul av\u00e2nd o suprafa\u021b\u0103 neted\u0103, av\u00e2nd doar contacte metalice. Acest tip se foloseste la procesoarele intel \u00eencep\u00e2nd din 2002.<\/p>\n
\u00cen tipul PGA, pinii sunt situa\u021bi pe procesor. Aceasta metod\u0103 este \u00eenc\u0103 folosit\u0103 de AMD.<\/p>\n
Memoria \u0219i tipuri de memorie<\/p>\n
Memoria unui calculator este formata din doua tipuri de memorie:<\/p>\n
– memorie interna \u0219i<\/p>\n
– memorie extern\u0103<\/p>\n
Memoria intern\u0103 reprezint\u0103 cea mai costisitoare \u0219i important\u0103 component\u0103 fizic\u0103 a unui calculator personal, prin intermediul c\u0103reia vom putea aprecia performan\u021bele acestuia. Aceast\u0103 este unitatea func\u021bional\u0103 a calculatorului destinat\u0103 p\u0103str\u0103rii permanente sau temporare a programelor \u0219i a datelor necesare utilizatorului \u0219i bine\u00een\u021beles a sistemului de operare.<\/p>\n
Memoria intern\u0103 a unui calculator este caracterizata de doi parametri:<\/p>\n
– dimensiunea<\/p>\n
– timpul maxim de r\u0103spuns<\/p>\n
Dimensiunea acestei memorii este \u00een str\u00e2ns\u0103 legatur\u0103 cu microprocesorul folosit (\u00een spe\u021b\u0103 cu limit\u0103rile impuse de acesta).<\/p>\n
O valoare des \u00eent\u00e2lnit\u0103 pentru aceast\u0103 m\u0103rime este de 1 Mbyte. Cu c\u00e2t aceasta este mai mare, cu at\u00e2t performan\u021bele calculatorului sunt mai bune.<\/p>\n
Timpul maxim de r\u0103spuns se refer\u0103 la intervalul de timp care este necesar memoriei interne pentru a citi sau scrie date. Mai exact, intervalul de timp ce se scurge din momentul \u00een care primeste de la microprocesor comanda de citire \u0219i momentul \u00een care depune pe magistrala de date valoarea citit\u0103 (similar este \u0219i pentru scriere). Valoarea medie a acestui parametru este de 70 ns. Cu c\u00e2t aceasta valoare este mai mic\u0103, cu at\u00e2t calculatorul este mai rapid.<\/p>\n
\u00cen configura\u021bia unui sistem electronic de calcul \u00een func\u021bie de modul \u00een care se realizeaz\u0103 accesul la memorie, pot fi \u00eentalnite simultan dou\u0103 mari tipuri de memorii: memorii ROM \u0219i memorii RAM.<\/p>\n
Memoria ROM (Read Only Memory) \u2013 memorie care poate fi doar citit\u0103) \u2013 este un tip de memorie nevolatil\u0103 (informa\u021bia con\u021binut\u0103 de acest tip de memorie nu se pierde la oprirea calculatorului). Este o memorie de tip special, care prin construc\u021bie nu permite programatorilor dec\u00e2t citirea unor informa\u021bii \u00eenscrise aici de constructorul calculatorului prin tehnici speciale. Memoriile de tip ROM se clasific\u0103 la \u00een func\u021bie de modalitatea de scriere a datelor \u00een PROM si EPROM.<\/p>\n
– memorii PROM (Programabile ROM), memorii ROM programabile, care permit o singura rescriere de programe;<\/p>\n
– memorii EPROM (Programabile Electric PROM), care pot fi sterse si reprogramate din nou de mai multe ori, utilizand tehnici electronice speciale.<\/p>\n
Programele aflate \u00een ROM sunt livrate odat\u0103 cu calculatorul \u0219i alc\u0103tuiesc a\u0219a numitul firmware.<\/p>\n
Memoria RAM reprezint\u0103 un spa\u021biu temporar de lucru unde se p\u0103streaz\u0103 datele \u0219i programele pe toat\u0103 durata execu\u021biei lor. Programele \u0219i datele se vor pierde din memoria RAM, dup\u0103 ce calculatorul va fi \u00eenchis, deoarece aceasta este volatil\u0103, p\u0103str\u00e2nd informa\u021bia doar at\u00e2ta timp c\u00e2t calculatorul este sub tensiune.<\/p>\n
Fizic memoria RAM este constituit\u0103 din elemente care prezint\u0103 dou\u0103 st\u0103ri stabile, reprezentate conven\u021bional prin simbolurile 0 \u0219i 1 denumite bi\u021bi sau cifre binare. Aceste elemente sunt constituite din milioane de perechi de tranzistori \u0219i condensatori. Rolul condensatorilor este de a re\u021bine sarcina electric\u0103, iar al tranzistorului acela de a \u00eenc\u0103rca cu sarcina electric\u0103 condensatorul. Aceste perechi de condensatori \u0219i tranzistori sunt dispuse sub forma de coloane \u0219i r\u00e2nduri form\u00e2nd o matrice. Prin construc\u021bie, accesul la memorie se realizeaz\u0103 la nivelul unui grup de bi\u021bi denumit celula sau loca\u021bie de memorie. Fiec\u0103rei loca\u021bii de memorie \u00eei este asociat\u0103 o adres\u0103, care identific\u0103 \u00een mod unic aceea loca\u021bie. Num\u0103rul de bi\u021bi care se poate memora \u00eentr-o loca\u021bie de memorie reprezint\u0103 lungimea cuv\u00e2ntului de memorie. Num\u0103rul total de loca\u021bii de memorie reprezint\u0103 capacitatea memoriei \u0219i se exprim\u0103 de regul\u0103\u00eein octe\u021bi.<\/p>\n
O alt\u0103 caracteristic\u0103 a memoriei RAM o reprezint\u0103 timpul de acces la informa\u021bie care se define\u0219te prin intervalul de timp scurs dintre momentul furniz\u0103rii adresei de c\u0103tre procesor \u0219i momentul ob\u021binerii informa\u021biei. Timpul de acces la informa\u021bie la memoriile noi este de ordinul nanosecundelor<\/p>\n
Memoria extern\u0103, este o memorie suplimentar\u0103 care comunic\u0103 cu microprocesorul tot prin intermediul magistralei de date \u0219i magistralei de comenzi. Ea este o memorie nevolatil\u0103 din care se poate citi \u0219i \u00een care se poate scrie.<\/p>\n
Memoria extern\u0103 are de obicei o capacitate mult superioara celei interne, \u00een care se pot \u00eenmagazina mai multe programe precum \u0219i datele corespunz\u0103toare lor. Ea este reprezentat\u0103 \u00een mod special de discurile magnetice, discuri asem\u0103n\u0103toare ca forma \u0219i mod de utilizare cu discurile de pick-up, dar cu propriet\u0103\u021bile benzii magnetice, de pe aceste discuri se poate citi, dar de asemenea se pot scrie informa\u021bii pe suportul lor magnetic.<\/p>\n
Memoria externa este alcatuita in principal din discuri fixe (hard-disk) si discuri flexibile (floppy-disk). Discurile fixe sunt montate de obicei in interiorul unitatii centrale si nu pot fi detasate de calculator decat prin demontarea acesteia. Discurile flexibile se folosesc cat este nevoie, ele fiind introduse \u00eentr-un loca\u0219 special, dup\u0103 care pot fi recuperate cu u\u0219urinta.<\/p>\n
Hard-Discul (HD) reprezint\u0103 o unitate fix\u0103 de stocare a datelor. Acesta este incorporat in cutia care con\u021bine unitatea central\u0103, \u00eencasetat \u00eentr-un dispozitiv la care nu avem acces pentru a-l \u00eenlocui cu altul. \u00cen caz de defectare se \u00eenlocuieste \u00eentreg ansamblul. Acest ansamblu se mai nume\u0219te disc fix sau disc Winchester, dup\u0103 numele tehnologiei de construc\u021bie. Denumirea de disc fix, atribuit\u0103 ini\u021bial, a avut \u00een vedere faptul c\u0103 acesta se fixeaz\u0103 \u00een interiorul calculatorului \u0219i nu poate fi deta\u0219at cu usurin\u021b\u0103 de c\u0103tre un utilizator obi\u0219nuit. \u00cen ultimul timp \u00eens\u0103, aceasta denumire a devenit improprie, deoarece au fost create \u0219i HD care pot fi conectate \u0219i deconectate \u00een exteriorul calculatorului prin porturile de intrare\/ ie\u0219ire ale acestuia.<\/p>\n
Floppy-Discul (discul flexibil sau discheta), ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1971, reprezint\u0103 un disc format dintr-o singur\u0103 plac\u0103 realizata din material plastic acoperit cu un strat feromagnetic.<\/p>\n
Principiul de func\u021bionare const\u0103 \u00een urm\u0103toarele: un mecanism de antrenare rote\u0219te floppy-discul cu o vitez\u0103 constante, iar scrierea\/citirea se realizeaz\u0103 cu ajutorul a doua capete de scriere\/ citire, care se pozi\u021bionez\u0103 pe informa\u021biile plasate pe piste (track), dispuse \u00een cercuri concentrice.<\/p>\n
Floppy-discurile sunt de dimensiuni diferite \u0219i deci de capacit\u0103\u021bi diferite. Cele mai r\u0103sp\u00e2ndite sunt floppy-discurile cu diametru de 5 1\/4 inch \u0219i cele cu diametrul de 3 1\/2 inch, care surprinz\u0103tor, sunt de capacitate mai mare. Un disc magnetic flexibil se rote\u0219te \u00een interiorul unit\u0103\u021bii cu o vitez\u0103 de 300 rota\u021bii\/ minut, av\u00e2nd, \u00een principiu un timp de acces la informa\u021bie de 100 ms.<\/p>\n
Compact Discul, constituie un alt suport de memorie extern\u0103 care, datorit\u0103 unor performan\u021be superioare fa\u021b\u0103 de discurile flexibile, tinde s\u0103 se generalizeze.<\/p>\n
Putem defini discul compact ca pe un suport pe care sunt stocate informa\u021bii prin intermediul mijloacelor optice (tehnologia laser) at\u00e2t \u00een procesul de scriere, c\u00e2t \u0219i \u00een cel de citire. Succesul tehnologiilor optice, nu numai pe pia\u021ba calculatoarelor electronice, se datoreaz\u0103 progreselor realizate \u00een domeniul laserilor, suporturilor optice \u0219i a proces\u0103rii semnalelor. Astfel, au ap\u0103rut o serie de standarde, cum ar fi:<\/p>\n
CD-ROM-ul este mai avantajos decat discul flexibil, dar concureaza discul fix, in sensul ca are capacitate de ordinul sutelor de MO sau GO. Viteza de lucru este, uneori, mai lent\u0103 dec\u00e2t la HD.<\/p>\n
PLACA VIDEO (dedicat\u0103, integrat\u0103)<\/p>\n
Placa video (placa grafica sau adaptorul video) este o componenta a PC-ului folosit\u0103 pentru a genera imaginile afi\u0219ate pe monitorul calculatorului.<\/p>\n
Componentele unei placi video sunt urm\u0103toarele:<\/p>\n
– PCI (printed circuit board) \u2013 o placa pe care se afla toate componentele adaptorului video;<\/p>\n
– unitatea de procesare grafic\u0103 (GPU);<\/p>\n
– radiatorul \u0219i ventilatorul \u2013 au rolul de a dispersa caldura generata de circuitele placii video;<\/p>\n
– video BIOS (Basic Input\/Output System);<\/p>\n
– memoria video \u2013 stocheaza informatiile ce urmeaza sa fie afisate pe display;<\/p>\n
Placa video \u2013 tipuri de interfete utilizate<\/p>\n
Leg\u0103tura \u00eentre placa video si dispozitivul periferic de afi\u0219are se poate face prin intermediul mai multor tipuri de adaptoare:<\/p>\n
– VGA (Video Graphics Adaptor\/Array), adaptor prezent la monitoare\/televizoare LCD sau LED;<\/p>\n
– DVI (Digital Visual Interface) \u2013 prezent la televizoare cu plasma sau LCD;<\/p>\n
– HDMI (High-Definition Multimedia Interface) \u2013 este o interfata audio si video folosita pentru a trimite datele audio si video comprimate de la un dispozitiv-sursa catre un dispozitiv de redare audio si\/sau video<\/p>\n
Tipuri de placi video<\/p>\n
O plac\u0103 video poate fi integrat\u0103 \u00een placa de baza a calculatorului (placa video integrata) sau dedicata.<\/p>\n
Placi video integrate \u0219i dedicate \u2013 avantaje \u0219i dezavantaje<\/p>\n
Avantajele pl\u0103cilor video integrate sunt consumul de energie sc\u0103zut \u0219i costul redus. Unul dintre dezavantajele acestora este faptul c\u0103 utilizeaza microprocesorul precum \u0219i memoria RAM a calculatorului pentru afi\u0219area imaginilor.<\/p>\n
O plac\u0103 video dedicat\u0103 are propria sa memorie RAM \u0219i propriul sau procesor grafic, ea fiind utilizat\u0103 numai pentru procesarea \u0219i afi\u0219area de imagini. Trecerea de la o plac\u0103 video integrata\u0103 la una dedicat\u0103 va \u00eensemna o procesare mult mai rapid\u0103 a imaginilor. Pl\u0103cile video dedicate sunt utilizate cu precadere \u00een cazul aplica\u021biilor de prelucrare video a imaginilor, de proiectare asistat\u0103 de calculator sau a jocurilor video.<\/p>\n
Aproape toate pl\u0103cile de baza cu placi video integrate permit dezactivarea acestora \u0219i con\u021bin un slot PCI (Peripheral Component Interconnect) sau PCI-E ce permite ad\u0103ugarea \u0219i folosirea unei placi video dedicate \u00een locul celei integrate. \u0218i placa video integrat\u0103 \u0219i cea dedicat\u0103, pot fi folosite \u00een acelasi timp pentru ecrane separate.<\/p>\n
STOCAREA INFORMATIEI, UNITATI INTERNE DE STOCARE<\/p>\n
Hard Disk-ul este un dispozitiv electronic-mecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatil\u0103 (permanent\u0103) a datelor.<\/p>\n
Tipuri de Hard Disk-uri<\/p>\n
\u00cen func\u021bie de diametrul platanelor de stocare cele mai comune tipuri de hardisk-ri sunt cele de 3.5 inch respectiv 2.5 inch.<\/p>\n
Hard disk-urile de 3.5 inch sunt cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u00een r\u00e2ndul PC-urilor obi\u0219nuite \u0219i se gasesc montate interiorul unit\u0103\u021bii centrale. Un calculator obi\u0219nuit nu este limitat doar la un hard disk, acesta poate avea la dispozitie de regul\u0103 cel putin patru hard disk-uri interne, num\u0103rula acestora put\u00e2nd fi crescut prin ad\u0103ugara unor pl\u0103ci de extensie.<\/p>\n
Hard disk-urile de 2.5 inch deserversc \u00een general calculatoarele portabile dar \u0219i-au g\u0103sit utilitatea \u0219i \u00een interiorul altor echipamente electronice cum ar fi DVD-Recordere, console, camere video, MP3 playere, etc. Acest tip de hard disk-uri necesita o alimentare de doar 5V ceea ce reduce considerabil consumul de energie fata de modelele de 3.5 inch care necesita 12V pentru a functiona. Daca la capitolul consum de energie aceste modele ies castigatoare, la capitolul performan\u021b\u0103 modele de 3.5 inch dau dovad\u0103 de o rat\u0103 de transfer a datelor superioar\u0103.<\/p>\n
Pentru echipamentele portabile la fiecare milimetru conteaz\u0103 exist\u0103 \u0219i hard disk-uri de 1.8 inch, cea mai comun\u0103 utilizare a acestor hard disk-uri o reprezint\u0103 foarte popularele playere iPod cu hard disk produse de catre compania americana Apple.”<\/p>\n
HDD Extern<\/p>\n
– Hard Disk extern cu conectare USB<\/p>\n
– Hard disk-ul intern este g\u00e2ndit s\u0103 functioneze \u00een interiorul unit\u0103\u021bii centrale. Putem scoate un hard disk intern din unitatea central\u0103 \u0219i il putem conecta la o alt\u0103 unitate compatibil\u0103 dar nu este tocmai o solu\u021bie practic\u0103 av\u00e2nd in vedere c\u0103 hard disk-urile sunt dispozitive sensibile la socuri. Pentru a transfera cantit\u0103\u021bi mari de date \u0219i pentru portabilitate exist\u0103 hard disk-urile externe. Acestea \u00eencapsuleaz\u0103 \u00eentr-o cutie, de regul\u0103 metalic\u0103, un hard disk obi\u0219nuit de 3.5 sau 2.5 inch.<\/p>\n
Hard Disk-urile externe ce incorporeza un drive de 3.5 inch necesit\u0103 \u0219i o surs\u0103 de alimetare separat\u0103 pe cand cele echipate cu unitati de 2.5 inch se pot multumi si cu cei 5V si 0.5A furnizati de portul USB. Conectarea unui hard disk extern se realizeaz\u0103 preponderent prin interfa\u021ba USB, dar exist\u0103 \u0219i solu\u021bii care folosesc interfa\u021ba FireWire, eSATA (de la external SATA) sau chiar interfa\u021ba ethernet pentru conectarea \u00eentr-o re\u021bea de calculatoare.<\/p>\n
Pentru a transporta date cu un HDD obisnuit (HDD normal care e instalat intr-un PC), aveti nevoie de un Rack pentru HDD<\/p>\n
SSD-urile (Solid State Drive)<\/p>\n
SSD pentru instalare sistem de operare<\/p>\n
Un solid-state drive (expresie englez\u0103 cu traducerea liber\u0103 \u201eunitate cu cipuri\u201d; prescurtat SSD) este un dispozitiv de stocare a datelor care folose\u0219te memorii cu semiconductori, construite pe baza studiilor de fizica st\u0103rii solide. SSD-urile se deosebesc de unit\u0103\u021bile cu discuri dure clasice (HDD) care sunt dispozitive electromecanice cu discuri de stocare aflate \u00een mi\u0219care, prin aceea c\u0103 SSD-urile folosesc numai microcipuri care re\u021bin datele \u00een memorii nevolatile, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 p\u0103r\u021bi mobile. SSD-urile sunt mai rezistente la \u0219ocurile mecanice, av\u00e2nd timp de acces mai sc\u0103zut dar pre\u021b pe megabait mai mare. Pentru a fi eventual interschimbabile cu HDD-urile, ele folosesc acelea\u0219i interfe\u021be (semnale electrice, conectoare) ca \u0219i cele ale discurilor dure, de ex. de tip SATA. Totu\u0219i, interschimbabilitatea cu unit\u0103\u021bile HDD nu este o condi\u021bie standard de fabrica\u021bie a SSD-urilor<\/p>\n
Un SSD de tip Flash ( ca si stick-urile USB), creste performanta unui PC in cazul in care instalam un sistem de operare pe acesta (in special windows 7\/8)<\/p>\n
Unitatile externe de stocare<\/p>\n
Cu laptopuri \u0219i cu PC-uri care aproape ca nu mai \u00eenglobeaz\u0103 unit\u0103\u021bi optice, birourile \u00een care ne desf\u0103\u0219ur\u0103m activitatea depind de mijloace rapide pentru transferul fi\u0219ierelor \u0219i datelor. Accesibile financiar \u0219i utilizabile f\u0103r\u0103 softuri specifice, acestea au, \u00eens\u0103, o capacitate limitat\u0103 de stocare.<\/p>\n
Stick-urile USB: cu o capacitate ce poate ajunge chiar si la 256 GB, stick-urile USB sunt ieftine \u0219i usor de depozitat, iar transferul datelor de la un computer la altul se face rapid cu ajutorul lor. Folosirea intensiv\u0103, \u00eens\u0103, le poate deteriora, iar calitatea memoriei depinde de produc\u0103tor \u0219i de modul de depozitare.<\/p>\n
Hard disk-urile externe: un HDD permite o stocare de p\u00e2n\u0103 la 8 TB, iar dimensiunile din ce \u00een ce mai compacte permit transportul lor cu o foarte mare usurin\u021b\u0103. Siguran\u021ba datelor este \u00eens\u0103 o vulnerabilitate, din cauza usurin\u021bei cu care poate fi deteriorat capul de citire al unui HDD.<\/p>\n
Solid-state drive-urile externe: un SSD extern ofer\u0103 o capacitate de stocare de p\u00e2n\u0103 la 2 TB si are un cost de achizi\u021bie superior celui valabil \u00een cazul unui HDD. Marele avantaj al acestui dispozitiv vine din faptul c\u0103 nu folose\u0219te un disc \u0219i un cap de redare, ci o memorie de tip NAND. Astfel, un SSD extern este foarte rezistent la impactul cu solul sau la varia\u021bii de temperatur\u0103.<\/p>\n
Dispozitivele de stocare conectate la re\u021bea<\/p>\n
C\u0103utarea unei solu\u021bii tehnice potrivite nevoilor unei companii \u00eencepe cu determinarea volumului datelor, a vitezei de accesare a lor \u0219i a bugetului disponibil. Dispozitivele care permit backup la un nivel superior fa\u021b\u0103 de unit\u0103\u021bile de stocare extern\u0103 au avantaje foarte specifice.<\/p>\n
NAS: un dispozitiv de tip Network Attached Storage are un design care te duce cu g\u00e2ndul la un desktop PC miniaturizat, dar rapiditatea \u0219i usurinta pe care le ofera in accesarea datelor stocate il face mult mai util decat un computer clasic. De\u0219i este dotat cu o plac\u0103 de baz\u0103 \u0219i chiar cu un procesor, un NAS nu se opereaz\u0103 cu ajutorul perifericelor obi\u0219nuite, cum ar fi mouse-ul sau tastatura. \u00cen schimb, datele stocate \u00een acest dispozitiv se pot accesa de pe orice dispozitiv conectat la re\u021beaua din care acesta face parte, fie c\u0103 este vorba despre un PC, un laptop, un telefon mobil sau o tableta, prin protocolul TCP\/IP.<\/p>\n
Stocarea efectiv\u0103 a fi\u0219ierelor se face pe HDD-uri, care nu intra \u00een echiparea standard a unui NAS, iar gestionarea datelor se face printr-un software specific, ce utilizeaz\u0103 un sistem de foldere denumite „actiuni”. Dispunerea unit\u0103\u021bilor de stocare extern\u0103 se poate face \u00een diferite tipuri de matrice RAID, ce presupune salvarea unui fi\u0219ier \u00een fragmente separate \u00eentre toate HDD-urile disponibile. astfel, \u00een eventualitatea \u00een care una dintre unit\u0103\u021bile de stocare se defecteaz\u0103, datele redundante de pe alte HDD-uri ale sistemului pot fi folosite pentru remedierea erorii.<\/p>\n
\u00cen func\u021bie de tipul RAID-ului pentru care se opteaz\u0103, exist\u0103 avantaje \u0219i dezavantaje specifice. Astfel, RAID 0 ofer\u0103 o vitez\u0103 mare de accesare a datelor, \u00een timp ce RAID 1 garanteaz\u0103 o \u00eenalt\u0103 securitate, \u00een ciuda unui spa\u021biu de stocare diminuat. Combina\u021bia optim\u0103 dintre performan\u021b\u0103 \u0219i siguran\u021b\u0103 este oferit\u0103 de arhitecturile de tip RAID 5 si RAID 10, \u00eens\u0103 bugetul necesar acestora este pe m\u0103sura satisfac\u021biei oferite.<\/p>\n
DAS: o solu\u021bie de tip Direct Attached Storage se adreseaz\u0103 firmelor mici, care sunt interesate de a-\u0219i asigura siguran\u021ba datelor la costuri reduse, cu ajutorul unui computer sau al unui server cu rol de gazd\u0103.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 configura\u021bie, dispozitivul de stocare este conectat la unitatea central\u0103 printr-un adaptor de gazda de tip iSCSI sau prin intermediul fibrei optice.<\/p>\n
Dispozitivul este conceput pentru a fi utilizat de un singur computer, f\u0103r\u0103 a avea nevoia de a le partaja cu o entitate extern\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 a solicita asisten\u021b\u0103 din partea unui departament IT specializat. Limitat din punctul de vedere al posibilitatii de a fi scalat, sistemul de stocare a datelor se bazeaz\u0103 tot pe unit\u0103\u021bile de tip HDD, ca un NAS, dar configurarea pe care o solicit\u0103 este una minimal\u0103. Un DAS nu poate fi gestionat prin intermediul unei re\u021bele \u0219i nu are redundanta tipica configuratiilor de tip NAS sau SAN.<\/p>\n
SAN: re\u021bea de stocare de \u00eenalt\u0103 performan\u021b\u0103, Storage Area Network are ca scop extinderea capacit\u0103\u021bii pe care o ofer\u0103 un server, prin conexiunea pe baz\u0103 de fibr\u0103 a unei matrice RAID cu un sistem DAS sau cu o biblioteca de benzi. Dispozitivul care \u00eenglobeaz\u0103 \u00een carcasa lui mai multe unit\u0103\u021bi de stocare HDD folose\u0219te o conexiune de tip Small Computer System Interface, pentru a permite accesul a mai multe servere la blocul de date.<\/p>\n
Arhitectura SAN ofera posibilitatea partaj\u0103rii cu alte servere a datelor sau resurselor stocate, acestea fiind vizibile simultan pentru toate serverele conectate. Accesul la un Storage Area Network se face prin intermediul unor switch-uri dedicate, iar printre protocoalele folosite de acest tip de dispozitiv se mai numara si iSCSI, ATA over Ethernet (AoE) sau HyperSCSI.<\/p>\n
Cu o concep\u021bie care faciliteaza scalarea f\u0103r\u0103 a afecta performan\u021bele, arhitectura unui SAN permite accesul unei ter\u021be p\u0103r\u021bi la fi\u0219ierele stocate, la fel de u\u0219or ca \u0219i cum acestea s-ar afla pe un HDD. Din punctul de vedere al rentabilit\u0103\u021bii, performan\u021bele oferite de un sistem SAN sunt superioare unuia NAS, datorit\u0103 volumelor de date, ceea ce aduce o justificare a costurilor mai mari de achizi\u021bie. Aceasta configuratie este folosit\u0103 preponderent \u00een cazul corpora\u021biilor de domenii precum imagistica sau procesarea tranzac\u021biilor.<\/p>\n
Unelte de stocare online<\/p>\n
Cu o valoare a spa\u021biului de stocare ce variaz\u0103 \u00een func\u021bie de compania care le ofer\u0103, serviciile online care pot prelua o parte din rolurile unui dispozitiv fizic sunt accesibile cu ajutorul unui cont \u0219i al unei parole.<\/p>\n
Utilizatorul are dreptul de a partaja fisierele \u00eenc\u0103rcate online, iar marele avantaj este posibilitatea de a avea acces la date de oriunde \u0219i folosind orice tip de dispozitiv conectat la internet. Compatibilitatea cu sisteme de operare variate, de la Windows la Android sau iOS, anuleaz\u0103 orice risc legat de imposibilitatea ca doi utilizatori s\u0103a poat\u0103 dispune concomitent de datele stocate online. Printre cele mai viabile solu\u021bii de stocare online se num\u0103r\u0103:<\/p>\n
Google Drive: cei 15 GB disponibili pe cea mai cunoscuta platforma de stocare online se impart intre diferitele servicii cum ar fi Gmail, Google Photos sau Google Docs. Participantii pot lucra in acelasi timp pe diferitele fisiere, iar modificarile sunt vizibile in timp real.<\/p>\n
Apple iCloud: la fel ca rivalul Google, Apple integreaza acest serviciu cu sistemul de operare iOS si cu aplicatiile instalate pe dispozitivele Apple, cum ar fi iTunes in the Cloud, iBooks sau Photo Stream. Valoarea gratuita a spatiului de stocare este de 5 GB, iar un abonament platit poate oferi acces la maximum 500 GB.<\/p>\n
Dropbox: aplica\u021bia de storage folose\u0219te tehnologia cloud \u0219i permite sincronizarea dispozitivelor folosite. Astfel, odat\u0103 ce ai instalat-o pe telefonul mobil, po\u021bi dispune de fi\u0219ierele pe care, \u00een mod normal, le-ai putea accesa doar de pe computerul de la birou. Accesul gratuit pe platforma se limiteaz\u0103 la un volum al datelor de 16 GB, iar planul de tarifare Pro ofera 1TB.<\/p>\n
Microsoft OneDrive: tot 15 GB ofera gratuit \u0219i acest serviciu de stocare, la fel ca rivalii de la Google, dar utilizatorul are posibilitatea de a ob\u021bine un bonus de 8 GB. Crearea unui cont Office 365 permite accesul la un spa\u021biu de stocare de 1TB.<\/p>\n
<\/p>\n
FI\u0218IERE \u0218I FOLDERE (DIRECTOARE) – WINDOWS EXPLORER<\/p>\n
O parte important\u0103 a folosirii unui calculator personal (PC) o reprezint\u0103 lucrul cu fi\u0219ierele. Prin intermediul unui computer putem accesa diferite dispozitive pentru stocarea informa\u021biilor, numite unit\u0103\u021bi de disc, cum ar fi hard disk-uri, unit\u0103\u021bi pentru citirea CD-urilor sau DVD-urilor, memorii de tip flash (stick-uri USB, carduri de memorie).<\/p>\n
Aceste dispozitive nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t suportul fizic folosit pentru p\u0103strarea informa\u021biilor, sub forma de fi\u0219iere, si pentru gruparea fi\u0219ierelor \u00een foldere (directoare), structuri f\u0103r\u0103 informa\u021bie proprie, care \u00eenglobeaz\u0103 mai multe fi\u0219iere si sub-foldere. Pentru a organiza \u0219i controla fi\u0219ierele \u0219i folderele avem nevoie de un manager de fi\u0219iere, un program specializat cu care le putem crea, \u0219terge, copia sau muta.<\/p>\n
Windows Explorer, inclus \u00een sistemele de operare Windows \u00eencep\u00e2nd cu Windows 95, este doar unul dintre programele cunoscute sub numele de managere de fi\u0219iere. Acesta este programul implicit, pentru mediul Windows, care v\u0103 permite s\u0103 explora\u021bi con\u021binutul propriul computer.<\/p>\n
Deschiderea programului Windows Explorer<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe modalit\u0103\u021bi de a lansa programul Windows Explorer. Cea mai simpla dintre ele este sa da\u021bi click pe butonul Start de pe bara de activit\u0103\u021bi (\u201etaskbar\u201d), apoi s\u0103 ap\u0103sa\u021bi pe op\u021biunea „All Programs” \u0219i s\u0103 alege\u021bi „Accessories” din lista. \u00cen noua list\u0103 care apare ve\u021bi g\u0103si Windows Explorer<\/p>\n
Fereastra Windows Explorer este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een doua zone principale, deasupra lor g\u0103sindu-se mai multe meniuri si instrumente de lucru. Partea din st\u00e2nga prezint\u0103 structura arborescent\u0103 de directoare a calculatorului, iar \u00een partea dreapt\u0103 se afi\u0219eaz\u0103 con\u021binutul folderului curent, deschis in acel moment. Daca mi\u0219ca\u021bi cursorul mouse-ului pe lista cu directoare pute\u021bi vedea ca unele nume de foldere din partea st\u00e2nga au, in fata lor, un semn ca o s\u0103geata. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ele con\u021bin mai multe subfoldere, dar c\u0103 o parte din structura este ascunsa – trebuie s\u0103 face\u021bi click pe numele folderului sau pe acel semn pentru a o vedea.<\/p>\n
FI\u0218IERUL \u0218I FOLDERUL<\/p>\n
Fi\u0219ierul \u0219i folderul sunt termeni obi\u0219nui\u021bi utiliza\u021bi \u00een terminologia calculatorului. Unul \u00eent\u00e2lne\u0219te foarte mult ace\u0219ti termeni atunci c\u00e2nd utilizeaz\u0103 un sistem bazat pe Windows. Adesea oamenii, \u00een general \u00eencep\u0103tori, sunt confuzi c\u00e2nd folosesc ace\u0219ti termeni. Practic toate datele dintr-o unitate de hard disk sunt con\u021binute fie \u00een fi\u0219iere, fie \u00een foldere. Cea mai important\u0103 diferen\u021b\u0103 dintre un fi\u0219ier \u0219i un dosar este c\u0103, \u00een timp ce fi\u0219ierele stocheaz\u0103 date, fie c\u0103 sunt text, muzic\u0103 sau filme, folderele stocheaz\u0103 fi\u0219iere \u0219i alte fi\u0219iere.<\/p>\n
Dosarele sunt \u00een mod normal mai mari dec\u00e2t dimensiunea, deoarece acestea de\u021bin multe fi\u0219iere \u0219i alte foldere.<\/p>\n
Fi\u0219iere<\/p>\n
Un fi\u0219ier este o colec\u021bie de date dintr-o singur\u0103 unitate. Poate fi orice, de la un fi\u0219ier de cuv\u00e2nt la un fi\u0219ier de muzic\u0103, video sau foto. Fi\u0219ierele text con\u021bin, \u00een mod obi\u0219nuit, text scris \u0219i se numesc documente de tip cuv\u00e2nt. Alte exemple de fi\u0219iere txt sunt PDF, RTF \u0219i pagini web. Fi\u0219ierele imagine sunt \u00een diferite formate, cunoscute sub numele de JPEG, GIF, BMP \u0219i fi\u0219ierele cu imagini stratificate (Documente magazin foto). Fi\u0219ierele audio sunt, de asemenea, \u00een diferite formate numite MP3, WAV, WMV \u0219i AIF etc. Exist\u0103 multe formate de fi\u0219iere video cum ar fi MPEG, WMV \u0219i MOV pentru a numi c\u00e2teva.<\/p>\n
Se pot crea, salva, deschide, muta \u0219i \u0219terge fi\u0219iere. Este posibil s\u0103 muta\u021bi un fi\u0219ier dintr-un dosar \u00een altul. De asemenea, pute\u021bi desc\u0103rca fi\u0219iere din alte re\u021bele \u0219i internet. Tipul unui fi\u0219ier este \u00een mod normal cunoscut prin simbolul sau prin extensia sa. Pentru a deschide un fi\u0219ier, este necesar s\u0103 face\u021bi dublu clic pe el.<\/p>\n
Dosare<\/p>\n
Ca \u0219i \u00een lumea real\u0103, exist\u0103 \u0219i foldere \u00een lumea virtual\u0103, de asemenea. Aceste dosare sunt locuri unde sunt stocate fi\u0219iere. Dosarele pot con\u021bine chiar \u0219i foldere \u00een interiorul lor. Dosarele sunt de mare ajutor \u00een organizarea fi\u0219ierelor. De exemplu, o persoan\u0103 poate stoca toate fotografiile \u00eentr-un dosar numit fotografii, \u00een timp ce poate s\u0103 stocheze videoclipuri \u00eentr-un alt folder similar numit. El poate apoi plasa toate astfel de foldere \u00eentr-un folder numit Documentele mele.<\/p>\n
Diferen\u021ba dintre fi\u0219iere \u0219i foldere<\/p>\n
Dosarele sunt, de asemenea, numite directoare \u0219i sunt utilizate pentru a organiza fi\u0219iere \u00een computer. O mare diferen\u021b\u0103 \u00eentre dosare \u0219i fi\u0219iere este c\u0103, \u00een timp ce folderele nu ocup\u0103 spa\u021biu pe hard disk, fi\u0219ierele au o dimensiune cuprins\u0103 \u00eentre c\u00e2\u021biva octe\u021bi \u0219i kilobi\u021bi (ca \u00een fi\u0219ierele de cuvinte) p\u00e2n\u0103 la gigabytes \u00een cazul fi\u0219ierelor care con\u021bin con\u021binut muzical \u0219i video. Imagina\u021bi-v\u0103 un sistem f\u0103r\u0103 foldere \u0219i ar deveni aproape imposibil s\u0103 gestiona\u021bi sute de fi\u0219iere \u00een computer. Dosarele permit unui utilizator s\u0103-\u0219i organizeze fi\u0219ierele stoc\u00e2nd fi\u0219iere similare \u00eentr-un dosar \u0219i denumindu-l astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 prelua fi\u0219iere ori de c\u00e2te ori este necesar.<\/p>\n
Dac\u0103 cineva spune c\u0103 a desc\u0103rcat fotografii de pe net, dar nu poate g\u0103si fi\u0219ierele \u00een care se afl\u0103, el folose\u0219te un termen incorect. Fotografiile sunt fi\u0219iere \u00een sine \u0219i nu poate spune \u00een ce fi\u0219iere se afl\u0103. \u00cen schimb, ar trebui s\u0103 foloseasc\u0103 directorul de termeni unde a desc\u0103rcat aceste fi\u0219iere imagine.<\/p>\n
ARHIVAREA SI COMPRIMAREA DOCUMENTELOR \u00ceN FORMAT DIGITAL<\/p>\n
Comprimarea<\/p>\n
Pentru a economisi spa\u021biu pe disc, sistemul de operare Windows v\u0103 permite s\u0103 comprima\u021bi fi\u0219iere \u0219i foldere. C\u00e2nd comprima\u021bi un fi\u0219ier, utiliz\u00e2nd func\u021bia Comprimare fi\u0219iere Windows, datele sunt comprimate folosind un algoritm \u0219i redate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ocupe un spa\u021biu mai mic. C\u00e2nd accesa\u021bi din nou fi\u0219ierul respectiv, datele trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 fie decomprimate \u00eenainte de a putea accesa acest fi\u0219ier. Astfel, citirea fi\u0219ierelor comprimate necesit\u0103 mai mult timp \u0219i consum\u0103 \u0219i puterea de procesare.<\/p>\n
Cum se comprima un fi\u0219ier sau un dosar<\/p>\n
Pentru a comprima un fi\u0219ier sau un dosar, face\u021bi clic dreapta pe fi\u0219ierul sau dosarul \u0219i sub fila General, selecta\u021bi Avansat.<\/p>\n
Aici verifica\u021bi op\u021biunea Comprimare con\u021binut pentru a economisi spa\u021biu pe disc \u0219i face\u021bi clic pe Aplicare \/ OK. Windows va \u00eencepe comprimarea con\u021binutului. Apoi, pute\u021bi afi\u0219a \u00een mod color numele de fi\u0219iere criptate sau comprimate, dac\u0103 dori\u021bi.<\/p>\n
Cum se comprima un Drive<\/p>\n
Pentru a comprima o \u00eentreag\u0103 unitate, face\u021bi clic dreapta pe unitate \u0219i sub fila General, bifa\u021bi op\u021biunea Comprimare pentru a economisi spa\u021biu pe disc. Face\u021bi clic pe Aplica\u021bi \/ OK.<\/p>\n
De\u0219i acest lucru s-ar putea s\u0103 nu se aplice acum, este bine s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 pute\u021bi comprima con\u021binutul numai pe o parti\u021bie NTFS. Nu ve\u021bi vedea butonul Advanced dac\u0103 nu v\u0103 afla\u021bi pe o unitate NTFS.<\/p>\n
Arhivarea<\/p>\n
Arhivarea este o metoda foarte des utilizata pentru a economisi spatiul de pe hard-disc. Astfel, prin aceasta metoda se realizeaza o comprimare a fisierelor, astfel incat ele sa ocupe cu 40% pana la 90% mai putin spatiu de memorare. Pentru operatia de arhivare se folosesc programe speciale, necesare de asemeni si pentru operatia inversa, de dezarhivare \u2013 deoarece un fisier odata arhivat (comprimat), nu mai poate fi accesat si deschis direct, fiind mai intai necesara decomprimarea lui.<\/p>\n
Operatia de arhivare este utila in mod special in urmatoarele doua situatii:<\/p>\n
pentru pastrarea pe hard-disc intr-o forma cat mai economicoasa a fisierelor vechi sau care nu sunt folosite frecvent;<\/p>\n
pentru salvarea pe dischete a fisierelor care depasesc in dimensiune capacitatea unei dischete (de 1.44MB), sau a kit-urilor de instalare a diferitor programe, constituite de obicei din mai multe fisiere, cu dimensiune totala mult peste dimensiunea unei singure dischete.<\/p>\n
Exista numeroase programe de arhivare, care difera intre ele prin extensia specifica pe care o dau arhivelor create, si prin gradul de comprimare a fisierelor. Majoritatea programelor de acest tip sunt disponibile pe Internet, in regim freeware (gratuit). Dintre programele de arhivare, cele mai celebre sunt:<\/p>\n
ARJ: conceput initial pentru MS-DOS, este unul dintre cele mai vechi si mai des folosite programe de arhivare; actualmente, exista si versiuni sub Windows ale sale. Extensia arhivelor este .ARJ;<\/p>\n
WinZip: este de asemeni unul dintre cele mai vechi si mai folosite, disponibil si sub MS-DOS. Fiind foarte des utilizat, exista numeroase variante ale sale, cu diferiti autori: ZIP Plus, ZIP Magic, Power Zip, EzyZip, IavaZip, Visual ZIP Studio, Turbo ZIP, Zip Automator, ZIP Office, etc. Extensia specifica arhivelor este .ZIP;<\/p>\n
WinRAR: un alt arhivor din categoria celor clasice, foarte usor de utilizat, disponibil si sub MS-DOS; realizeaza o compresie foarte buna a fisierelor. Extensia specifica arhivelor este .RAR;<\/p>\n
JAR: un nou program de arhivare, produs de autorii cunoscutului ARJ;<\/p>\n
ACE, Win ACE: arhivoare de tip RAR, cu rate de compresie foarte bune; de asemeni este relativ nou; extensia arhivelor este .ACE;<\/p>\n
PAR: arhivor relativ nou, s-a remarcat prin ratele de compresie foarte bune; principalul sau dezavantaj il constituie insa timpii de arhivare, care si ei sunt foarte mari.<\/p>\n
Programele de arhivare actuale, datorita diversitatii lor, pot prezenta interfete foarte diferite si numeroase operatii legate de manevrarea arhivelor. Cu toate acestea, exista doua functii comune, care sunt asemanatoare, indiferent de programul folosit: functia de creare a unei arhive noi, si cea de extragere a fisierelor dintr-o arhiva deja creata.<\/p>\n
Calculatorul a devenit un instrument indispensabil \u015fi un mijloc de comunicare prin tehnologii precum po\u015fta electronic\u0103 sau Internetul, atrage dup\u0103 sine riscuri specifice. O gestiune corespunz\u0103toare a documentelor \u00een format electronic face necesar\u0103 implementarea unor m\u0103suri specifice. M\u0103surile ar trebui s\u0103 asigure protec\u0163ia informa\u0163iilor \u00eempotriva pierderii, distrugerii sau divulg\u0103rii neautorizate. Cel mai sensibil aspect este acela de a asigura securitatea informa\u0163iei gestionat\u0103 de sistemele informatice \u00een noul context tehnologic.<\/p>\n
Securitatea informa\u0163iei este un concept mai larg care se refer\u0103 la asigurarea integrit\u0103\u0163ii, confiden\u0163ialit\u0103\u0163ii \u015fi disponibilit\u0103\u0163ii informa\u0163iei. Dinamica tehnologiei informa\u0163iei induce noi riscuri pentru care organiza\u0163iile trebuie s\u0103 implementeze noi m\u0103suri de control. De exemplu, popularizarea unit\u0103\u0163ilor de inscrip\u0163ionat CD-uri sau a memoriilor portabile de capacitate mare, induce riscuri de copiere neautorizat\u0103 sau furt de date.<\/p>\n
Lucrul \u00een re\u0163ea \u015fi conectarea la Internet induc \u015fi ele riscuri suplimentare, de acces neautorizat la date sau chiar frauda. Dezvoltarea tehnologic\u0103 a fost acompaniat\u0103 \u015fi de solu\u0163ii de securitate, produc\u0103torii de echipamente \u015fi aplica\u0163ii incluz\u00e2nd metode tehnice de protec\u0163ie din ce \u00een ce mai performante. Totu\u015fi, \u00een timp ce \u00een domeniul tehnologiilor informa\u0163ionale schimbarea este exponen\u0163ial\u0103, componenta uman\u0103 r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103. Asigurarea securit\u0103\u0163ii informa\u0163iilor nu se poate realiza exclusiv prin m\u0103suri tehnice, fiind \u00een principal o problem\u0103 uman\u0103.<\/p>\n
Majoritatea incidentelor de securitate sunt generate de o gestiune \u015fi organizare necorespunz\u0103toare, \u015fi mai pu\u0163in din cauza unei deficien\u0163e a mecanismelor de securitate.<\/p>\n
SECURITATEA SISTEMELOR DE OPERARE WINDOWS<\/p>\n
Sistemele de operare asigurar\u0103 securitatea \u0219i integritatea sistemului de calcul. Permite interac\u021biunea cu mai mul\u021bi utilizatori, rularea mai multor aplica\u021bii \u0219i modificarea strategiilor de r\u0103spuns la o anumit\u0103 problem\u0103. Sistemul de operare controleaz\u0103 accesul utilizatorilor \u0219i proceselor la resursele hadware \u0219i software ale sistemului \u0219i previne execu\u021bia de instruc\u021biuni invalide, mali\u021bioase sau privilegiate.<\/p>\n
Centrul de securitate Windows Defender<\/p>\n
– Centrul de securitate Windows Defender ofer\u0103 zona Protec\u021bie \u00eempotriva viru\u0219ilor \u0219i amenin\u021b\u0103rilor, pentru a proteja sistemul de calcul. Sunt disponibile urm\u0103toarele solu\u021bii de securitate:<\/p>\n
– Protec\u021bia \u00eempotriva viru\u0219ilor \u0219i amenin\u021b\u0103rilor, prin scanarea dup\u0103 amenin\u021b\u0103ri \u0219i actualizarea la cea mai recent\u0103 protec\u021bie oferit\u0103 de Antivirus Windows Defender, vizualizarea scan\u0103rilor anterioare \u00eempotriva viru\u0219ilor \u0219i amenin\u021b\u0103rilor.<\/p>\n
– Urm\u0103rirea st\u0103rii de bun\u0103 func\u021bionare a sistemului \u0219i performan\u021b\u0103. Consultantul monitorizeaz\u0103 sistemul de calcul \u0219i ofer\u0103 informa\u021bii, recomand\u0103ri \u00eentr-un raport privind starea de bun\u0103 func\u021bionare pentru a adresa problemele uzuale cu capacitatea de stocare, driverele de dispozitiv, autonomia bateriei, Windows Update sau Fresh Start.<\/p>\n
– Firewall \u0219i protec\u021bie \u00een re\u021bea. Se poate vedea starea Firewallului Windows \u0219i re\u021belele la care este conectat sistemul de calcul. Pot fi accesate \u0219i setate op\u021biunile de filtrare a datelor transmise prin re\u021bea \u00een\/din sistem.<\/p>\n
– Controlul aplica\u021biilor \u0219i browserului. SmartScreen contribuie la protejarea dispozitivului dvs. \u00eempotriva aplica\u021biilor, fi\u0219ierelor, site-urilor web \u0219i desc\u0103rc\u0103rilor poten\u021bial periculoase.<\/p>\n
– Protejarea familiei dvs. \u00een mediul online. Op\u021biunile pentru familie ofer\u0103 acces u\u0219or la instrumente utile pentru gestionarea vie\u021bii digitale a copiilor sau altor membri ai familiei \u00een sistemul de calcul.<\/p>\n
CONTURI DE UTILIZATOR<\/p>\n
Conturile de utilizator permit mai multor utilizatori s\u0103 foloseasc\u0103 acela\u0219i sistem de calcul, fiecare av\u00e2nd propriul folder privat de Documente, po\u0219t\u0103 electronic\u0103, set\u0103ri, etc. De asemenea, este \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 securitatea \u0219i sunt reduse probleme ce pot ap\u0103rea la partajarea de fi\u0219iere.<\/p>\n
Un nou cont de utilizator ar trebui creat atunci c\u00e2nd exist\u0103 o alt\u0103 persoan\u0103 care lucreaz\u0103 pe acela\u0219i calculator cu tine.<\/p>\n
\u00cen Windows 10 exist\u0103 dou\u0103 tipuri principale de conturi: administrator \u0219i standard (utilizator standard).<\/p>\n
Administratorul are acces complet la toate conturile de utilizator de pe calculator. Poate crea \u0219i \u0219terge conturi de utilizator, poate crea parole pentru ceilal\u021bi utilizatori, le poate schimba numele contului, parola, imaginea sau tipul de cont. Ca regul\u0103, trebuie s\u0103 existe cel pu\u021bin un cont de administrator pe calculator. Implicit, la instalarea sistemului de operare, se creeaz\u0103 un cont de administrator.<\/p>\n
Utilizatorul standard este configurat de c\u0103tre un administrator. Un utilizator standard poate instala aplica\u021bii \u0219i poate schimba configur\u0103ri pentru uzul propriu. Utilizatorii standard nu pot ad\u0103uga al\u021bi utilizatori \u0219i nu pot modifica configur\u0103rile altor utilizatori. \u00ce\u0219i poate modifica imaginea contului \u0219i poate crea, modifica sau \u0219terge parola, dar nu poate schimba numele sau tipul contului s\u0103u. De asemenea, unele programe (mai ales programe vechi) este posibil s\u0103 nu func\u021bioneze corect pe acest tip de cont. Este posibil ca ele s\u0103 solicite modificarea temporar\u0103 sau permanent\u0103 a contului utilizator \u00eentr-unul de administrator. \u00cen plus fa\u021b\u0103 de alegerea unuia dintre aceste tipuri de conturi, se poate alege, de asemenea, o metod\u0103 de conectare pentru fiecare tip: persoanele se pot conecta la Windows cu un cont Microsoft sau cu un cont local.<\/p>\n
ALTE TIPURI DE CONTURI<\/p>\n
Utilizator administrat. Utilizatorii care sunt administra\u021bi cu controale parentale pot accesa doar aplica\u021biile \u0219i con\u021binutul specificat de administratorul care se ocup\u0103 de utilizator. Administratorul poate restric\u021biona contactele utilizatorului \u0219i accesul la site-uri web \u0219i poate aplica limite temporale pentru utilizarea computerului.<\/p>\n
Utilizator doar cu drepturi de partajare. Pot accesa de la distan\u021b\u0103 fi\u0219iere partajate, \u00eens\u0103 nu pot face login \u0219i nu pot schimba configur\u0103rile computerului. Un grup permite mai multor utilizatori s\u0103 aib\u0103 acelea\u0219i privilegii de acces.<\/p>\n
De exemplu, se poate acorda unui grup anumite privilegii de acces la un dosar sau fi\u0219ier \u0219i to\u021bi membrii grupului vor avea acces. Se poate aloca privilegii de acces specifice unui grup pentru fiecare din dosarele partajate.<\/p>\n
Utilizator vizitator. Poate utiliza temporar computerul dvs., f\u0103r\u0103 a trebui s\u0103 \u00eei ad\u0103uga\u021bi ca utilizatori individuali. Se poate configura restric\u021bii astfel \u00eenc\u00e2t vizitatorii s\u0103 poat\u0103 accesa doar articolele pe care dori\u021bi s\u0103 le partaja\u021bi. Fi\u0219ierele create de un vizitator sunt stocate \u00eentr-un dosar temporar, dar acest dosar \u0219i con\u021binutul s\u0103u sunt \u0219terse c\u00e2nd vizitatorul face logout. Vizitatorii nu au nevoie de o parole pentru a face login, nu pot schimba configur\u0103rile pentru utilizator sau computer.<\/p>\n
GESTIONAREA DREPTURILOR DE ACCES<\/p>\n
Utilizatorii (at\u00e2t de domeniu, c\u00eet \u0219i locali), grupuri de utilizatori \u0219i calculatoare (numite entit\u0103\u021bi) au identificatoare de securitate unice – SID. Cu ajutorul acestui identificator sistemul „\u0219tie” entitatea. SID are o valoare unic\u0103 \u00een domeniu \u0219i se formeaz\u0103 \u00een timpul cre\u0103rii unui utilizator sau grup, sau atunci c\u00e2nd calculatorul este \u00eenregistrat \u00een domeniu.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd un utilizator la conectare introduce numele de utilizator \u0219i parola , sistemul de operare verific\u0103 dac\u0103 parola este corect\u0103 \u0219i creeaz\u0103 un token de acces pentru utilizator. Token-ul include SID \u0219i toate SID-urile grupurilor utilizatorului din care utilizatorul face parte.<\/p>\n
Pentru obiectele care urmeaz\u0103 s\u0103 fie protejate (cum ar fi fi\u0219iere, foldere, registru Windows) se creeaz\u0103 un descriptor de securitate. Cu el se asociaz\u0103 ACL (Access Control List – ACL), care con\u021bine informa\u021bii despre modul \u00een care subiec\u021bilor le sunt date anumite drepturi de acces la obiect.<\/p>\n
Pentru a determina dac\u0103 s\u0103 se acorde tipul solicitat de acces la obiect, sistemul de operare compar\u0103 SID \u00een token-ul de acces al subiectului cu SID cuprins \u00een ACL (figura 5). Figura 5. Utilizatorii locali \u0219i grupurile de utilizatori Permisiunile sunt sumate, iar interdic\u021bia este o prioritate mai mare dec\u00e2t permisiunea. De exemplu, \u00een cazul \u00een care utilizatorul are permisiunea de a citi dosarul, \u0219i \u00een grupul din care face parte – de a scrie, ca urmare utilizatorul poate citi \u0219i scrie. \u00cen cazul \u00een care utilizatorul are permisiunea de a citi, \u0219i grupul din care face parte, citirea este interzis\u0103, utilizatorul nu poate citi fi\u0219ierul.<\/p>\n
Dac\u0103 vorbim despre fi\u0219iere \u0219i foldere, mecanismele de securitate din sistemele de fi\u0219iere sunt acceptate numai pe discuri cu sistem de fi\u0219iere NTFS. Sistemul de fi\u0219iere FAT (\u0219i varianta sa – FAT32) nu implic\u0103 posibilitatea de a stoca ACL, asociat cu fi\u0219ierul.<\/p>\n
POLITICILE DE SECURITATE<\/p>\n
Politicile de securitate Windows sunt foarte eficiente \u00een protejarea ma\u0219inilor Windows prin asigurarea accesului restric\u021bionat la utilizatori. Dac\u0103 politicile de securitate Windows nu sunt configurate corect, utilizatorii pot manipula u\u0219or registrul, applet-urile panoului de control, \u0219i alte set\u0103ri de sistem critice, ceea ce poate duce la blocarea sistemului. Prin urmare, configurarea \u00een mod corespunz\u0103tor a politicilor de securitate pentru Windows \u00een fiecare ma\u0219in\u0103 windows din re\u021bea este foarte important.<\/p>\n
Politica de securitate local\u0103 a unui sistem este un set de informa\u021bii cu privire la securitatea<\/p>\n
unui calculator local. Informa\u021biile politicii de securitate locale include urm\u0103toarele:<\/p>\n
– Domeniile de \u00eencredere pentru a autentifica \u00eencerc\u0103ri de conectare.<\/p>\n
– Care conturi de utilizator pot accesa sistemul \u0219i cum. De exemplu, interactiv, printr-o re\u021bea, sau ca un serviciu.<\/p>\n
– Drepturile \u0219i privilegiile atribuite conturilor.<\/p>\n
– Politica de audit de securitate. <\/p>\n
PAROLAREA\/ CRIPTAREA FI\u0218IERELOR \u0218I A FOLDERELOR<\/p>\n
Deoarece majoritatea versiunilor de Windows nu includ o metod\u0103 de protejare prin parol\u0103 a fi\u0219ierelor \u0219i folderelor, pentru a v\u0103 proteja cu parol\u0103 fi\u0219ierele \u0219i folderele \u00een Windows, trebuie s\u0103 utiliza\u021bi un program ter\u021b\u0103 parte.<\/p>\n
7-Zip – Un utilitar gratuit de zip de fi\u0219iere \u0219i foldere, care include capacitatea de a proteja cu parol\u0103 fi\u0219ierele \u0219i folderele arhivate.<\/p>\n
AxCrypt – Un excelent utilitar de criptare gratuit care permite utilizatorilor s\u0103 cripteze toate fi\u0219ierele dintr-un folder \u0219i s\u0103 nu permit\u0103 vizualizarea acelor fi\u0219iere dec\u00e2t dac\u0103 se cunoa\u0219te o fraz\u0103 de acces (parol\u0103).<\/p>\n
Folder Guard – O versiune comercial\u0103 a unui software de protec\u021bie cu parol\u0103 care v\u0103 permite s\u0103 proteja\u021bi cu parol\u0103 fi\u0219ierele, folderele \u0219i alte resurse Windows.<\/p>\n
Folder protejat – Pentru o tax\u0103 mic\u0103, este un program software excelent care v\u0103 permite s\u0103 proteja\u021bi folderele cu parol\u0103.<\/p>\n
CRIPTAREA este un proces de modificare a documentului nostru \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103 care nu poate fi citit\u0103 de o persoan\u0103 neautorizat\u0103. \u00cen general, este nevoie de un document \u0219i amestec\u0103 toate literele din acel document pentru a-l transforma \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103. Criptarea este o optiune care este disponibila in unele versiuni de windows.<\/p>\n
Diferen\u021ba dintre protec\u021bia prin parol\u0103 \u0219i criptare<\/p>\n
Protec\u021bia prin parol\u0103 se refera la blocarea a ceva \u00eentr-un loc sigur, cum ar fi documentele importante. \u0218i trebuie s\u0103 cunoa\u0219te\u021bi compozi\u021bia corect\u0103 pentru a accesa aceste documente. Uneori, protec\u021bia prin parol\u0103 este cunoscut\u0103 mai formal ca autentificare bazat\u0103 pe cuno\u0219tin\u021be.<\/p>\n
Criptarea este un proces de modificare a documentului nostru \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103 care nu poate fi citit\u0103 de o persoan\u0103 neautorizat\u0103. \u00cen general, este nevoie de un document \u0219i amestec\u0103 toate literele din acel document pentru a-l transforma \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103.<\/p>\n
Criptare – parola ofer\u0103 o modalitate de a produce documente \u00een condi\u021bii sigure \u0219i inscrutabile. Combin\u0103 protec\u021bia cu parol\u0103 \u0219i criptarea, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ave\u021bi dou\u0103 straturi de securitate.<\/p>\n
Dac\u0103 cineva poate debloca fi\u0219ierul sau folderul cu ajutorul parolei corecte, tot nu va putea \u00een\u021belege dac\u0103 nu este conectat ca un utilizator autorizat.<\/p>\n
Lucruri de re\u021binut atunci c\u00e2nd cripta\u021bi sau proteja\u021bi cu parol\u0103 fi\u0219ierele \u0219i folderele<\/p>\n
– Nu exist\u0103 un fi\u0219ier 100% protejat. Exist\u0103 multe instrumente, utilitare \u0219i instruc\u021biuni despre cum s\u0103 sparge\u021bi criptarea \u0219i parolele fi\u0219ierelor. Cu toate acestea, metodele de protec\u021bie enumerate mai sus v\u0103 vor proteja fi\u0219ierele de majoritatea utilizatorilor care le pot \u00eent\u00e2lni. Dac\u0103 lucra\u021bi cu date cu adev\u0103rat sensibile, v\u0103 suger\u0103m un produs comercial pentru a v\u0103 proteja fi\u0219ierele \u0219i datele.<\/p>\n
– Chiar dac\u0103 un fi\u0219ier sau un folder poate fi protejat cu parol\u0103, acesta poate fi \u0219ters (cu excep\u021bia cazului \u00een care programul accept\u0103 capacitatea de a proteja fi\u0219ierele \u00eempotriva \u0219tergerii). Nu uita\u021bi \u00eentotdeauna s\u0103 face\u021bi backup pentru toate fi\u0219ierele, chiar \u0219i pentru cele protejate de parole.<\/p>\n
– Dac\u0103 ui\u021bi parola, toate datele protejate se pierd. Astfel, este important s\u0103 face\u021bi o copie de rezerv\u0103 a fi\u0219ierelor sau folderelor care nu sunt protejate cu parol\u0103, pentru orice eventualitate.<\/p>\n
NO\u0162IUNI TEORETICE BACKUP & RESTORE PENTRU SO<\/p>\n
Clonare disc sau parti\u021bie<\/p>\n
Clonare disc \u2013 copierea intregului hard disk pe un alt hard disk (asta insemnand toate partitiile cu tot ce contin acestea)<\/p>\n
Clonare parti\u021bii \u2013 copierea unei singure partitii cu tot ce contine acesta, pe un alt hard disk<\/p>\n
Backup criptat<\/p>\n
Permite crearea imaginii de backup in care datele sunt criptate deupa un anumit algoritm, astfel se restirictioneaza accesul la datele din imaginea da backup doar persoanelor care stiu cheiea de criptare. Dezavanajul este ca creste timpul de creare backup si timpul de restore.<\/p>\n
Backup compresat<\/p>\n
Creaza backup-ul utilizand algoritmi de compresie a datelor astfel economisindu-se spatial de memorie alocat imaginii de backup. Dezavanajul este ca creste timpul de creare backup si timpul de restore.<\/p>\n
Backup programat<\/p>\n
Crearea de backup-uri automat la o anumita data\/ora, sau adaugarea de informatii la un backup existent.<\/p>\n
Backup incremental<\/p>\n
Ofera o copie de rezerva a fisierelor care sunt noi sau care sau modificat de la ultimul Backup,<\/p>\n
creand la fiecare Backup cate o imagine cu aceste fisiere, astfel la Restore va fi nevoie de Backup-ul complet plus toate backup-urile incrementale facute pana la data respectiva. La Restore se vor restabili toate versiunile unui fisier. Utilizand aceasta tehnologie obtinem operatii de backup mai rapide(in afara de primul backup), insa operatia de Restore va fi mai lenta.<\/p>\n
Differential backup<\/p>\n
Acest tip de backup acumuleaza la fiecare operatie de backup toate schimbarile fisierelor de la ultimul backup complet, astfel creandu-se 2 fisiere: backup-ul complet si backup-ul diferential. La Restore va fi nevoie doar de 2 fisiere deci opertatia va fi mai rapida. Dezavantajul acestei metode este ca odata cu trecerea timpului se vor adauga tot mai multe fisiere pentru bckup deci va creste si timpul de backup.<\/p>\n
Sistemul de Operare Windows ofer\u0103 urm\u0103toarele instrumente pentru Backup & Restore:<\/p>\n
– Copiere de rezerv\u0103 fi\u0219iere<\/p>\n
– Copiere de rezerv\u0103 Windows v\u0103 permite s\u0103 face\u021bi copii de rezerv\u0103 ale fi\u0219ierelor de date pentru toate persoanele care utilizeaz\u0103 computerul. Este posibil s\u0103 l\u0103sa\u021bi ca Windows s\u0103 aleag\u0103 la ce face copii de rezerv\u0103 sau s\u0103 selecta\u021bi folderele, bibliotecile \u0219i unit\u0103\u021bile individuale c\u0103rora dori\u021bi s\u0103 le face\u021bi copii de rezerv\u0103. \u00cen mod implicit, copiile de rezerv\u0103 sunt create pe baza unei planific\u0103ri regulate.<\/p>\n
Ave\u021bi posibilitatea s\u0103 modifica\u021bi planificarea sau s\u0103 crea\u021bi manual o copie de rezerv\u0103, \u00een orice moment.<\/p>\n
Dup\u0103 ce configura\u021bi Copiere de rezerv\u0103 Windows, Windows va urm\u0103ri fi\u0219ierele \u0219i folderele care sunt noi sau modificate \u0219i le adaug\u0103 la copia de rezerv\u0103.<\/p>\n
– Copiere de rezerv\u0103 imagine de sistem<\/p>\n
Copiere de rezerv\u0103 Windows v\u0103 ofer\u0103 posibilitatea de a crea o imagine de sistem, care este o imagine exact\u0103 a unei unit\u0103\u021bi. O imagine de sistem include, de asemenea, Windows \u0219i set\u0103rile de sistem, programele \u0219i fi\u0219ierele. O imagine de sistem se poate utiliza pentru a restaura con\u021binutul computerului dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca hard diskul sau computerul s\u0103 nu mai func\u021bioneze.<\/p>\n
C\u00e2nd restaura\u021bi computerul dintr-o imagine de sistem, este o restaurare complet\u0103.<\/p>\n
Nu se pot alege elemente individuale de restaurat, iar toate programele, set\u0103rile de sistem \u0219i fi\u0219ierele curente vor fi \u00eenlocuite. Cu toate c\u0103 acest tip de copie de rezerv\u0103 include fi\u0219ierele personale, se recomand\u0103 s\u0103 face\u021bi copii de rezerv\u0103 fi\u0219ierelor \u00een mod regulat, utiliz\u00e2nd Copiere de rezerv\u0103 Windows, pentru a putea restaura fi\u0219iere \u0219i foldere individuale dac\u0103 este necesar. C\u00e2nd configura\u021bi copierea de rezerv\u0103 programat\u0103 pentru fi\u0219iere,se poate opta dac\u0103 include\u021bi sau nu o imagine de sistem. Aceast\u0103 imagine de sistem include doar unit\u0103\u021bile necesare pentru executarea Windows. Ave\u021bi posibilitatea s\u0103 crea\u021bi manual o imagine de sistem, dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 include\u021bi unit\u0103\u021bi de date suplimentare.<\/p>\n
Versiuni anterioare<\/p>\n
Versiunile anterioare sunt copii ale fi\u0219ierelor \u0219i folderelor pe care Windows le salveaz\u0103 automat ca parte a protec\u021biei sistemului. Se pot utiliza versiunile anterioare pentru a restaura fi\u0219iere sau foldere care au fost modificate sau \u0219terse accidental, sau care au fost deteriorate. \u00cen func\u021bie de tipul de fi\u0219ier sau folder, este posibil\u0103 deschiderea, salvarea la o alt\u0103 loca\u021bie sau restaurarea unei versiuni anterioare.<\/p>\n
Versiunile ulterioare pot fi utile, dar nu ar trebui considerate ca fiind o copie de rezerv\u0103, deoarece fi\u0219ierele vor fi \u00eenlocuite de noile versiuni \u0219i nu vor fi disponibile dac\u0103 se defecteaz\u0103 unitatea.<\/p>\n
Restaurare sistem<\/p>\n
Restaurare sistem v\u0103 ajut\u0103 s\u0103 restaura\u021bi fi\u0219ierele sistem ale computerului la un moment anterior. Este un mod de a anula modific\u0103rile de sistem efectuate asupra computerului, f\u0103r\u0103 a afecta fi\u0219iere personale, cum ar fi mesajele de po\u0219t\u0103 electronic\u0103, documentele sau fotografiile.<\/p>\n
Uneori, instalarea unui program sau a unui driver poate cauza o modificare neprev\u0103zut\u0103 asupra computerului sau un comportament imprevizibil al sistemului de operare Windows. De obicei, dezinstalarea programului sau a driverului corecteaz\u0103 problema. Dac\u0103 \u00een urma dezinstal\u0103rii problema nu se rezolv\u0103, ave\u021bi posibilitatea s\u0103 \u00eencerca\u021bi restaurarea sistemului computerului la o dat\u0103 anterioar\u0103 la care totul func\u021biona corect.<\/p>\n
<\/p>\n
Restaurarea sistem utilizeaz\u0103 o caracteristic\u0103 denumit\u0103 Protec\u021bie sistem pentru a crea \u0219i salva regulat puncte de restaurare pe computer. Aceste puncte de restaurare con\u021bin informa\u021bii despre set\u0103rile pentru registry \u0219i alte informa\u021bii pe care Windows le utilizeaz\u0103. De asemenea, ave\u021bi posibilitatea s\u0103 crea\u021bi manual puncte de restaurare.<\/p>\n
Protec\u021bie sistem este o func\u021bionalitate care creeaz\u0103 \u0219i salveaz\u0103 regulat informa\u021bii despre fi\u0219ierele \u0219i set\u0103rile de sistem ale computerului. De asemenea, Protec\u021bie sistem salveaz\u0103 versiunile anterioare ale fi\u0219ierelor pe care le-a\u021bi modificat. Aceste fi\u0219iere sunt salvate \u00een puncte de restaurare, care sunt create imediat \u00eenaintea unor evenimente de sistem semnificative, cum ar fi instalarea unui program sau a unui driver de dispozitiv. De asemenea, acestea mai sunt create automat la interval de \u0219apte zile, dac\u0103 nu au fost create alte puncte de restaurare \u00een precedentele \u0219apte zile, dar pute\u021bi crea manual puncte de restaurare, \u00een orice moment.<\/p>\n
Protec\u021bia de sistem este activat\u0103 automat pentru unitatea pe care este instalat Windows. Protec\u021bia de sistem se poate activa doar pentru unit\u0103\u021bile formatate cu sistemul de fi\u0219iere NTFS.<\/p>\n
Creare disc de reparare system<\/p>\n
Un disc de reparare a sistemului se poate utiliza pentru a incarca SO pe computer, el va poate a juta sa recuperate SO dupa o eroare sau sa restaurati computerul dupa o imagine de sistem.<\/p>\n
Dac\u0103 fi\u0219ierul sistemului original este suprascris, acesta poate modifica con\u021binutul fi\u0219ierului pe care sistemul nu va fi capabil s\u0103 interpreteze, acesta este clasificat ca o eroare grav\u0103, \u0219i sistemul se opre\u0219te. \u00cen acest caz, din p\u0103cate, sunt amenin\u021bate documentele importante, imagini, filme, clipuri video chiar si alte imagini de sistem de pe discul dur a computerului. \u00cen cazul \u00een care produc\u0103torul a furnizat disc de Repara\u021bie a sistemul, putem repara u\u0219or. Dac\u0103 nu ave\u021bi acest disc, Windows 7 va ofera posibiliatea crearii acestui disc.<\/p>\n
PROGRAME ANTIVIRUS \u015eI MODALIT\u0102\u0162I DE FOLOSIRE A LOR<\/p>\n
Programele antivirus sunt programe software puternice care sunt esen\u021biale pe computerele Windows. Dac\u0103 v-a\u021bi \u00eentrebat vreodat\u0103 cum detecteaz\u0103 programele antivirus viru\u0219i, ce fac acestea pe computer \u0219i dac\u0103 trebuie s\u0103 efectua\u021bi singuri scan\u0103ri periodice ale sistemului, citi\u021bi mai departe.<\/p>\n
Un program antivirus este o parte esen\u021bial\u0103 a unei strategii de securitate pe mai multe straturi – chiar dac\u0103 sunte\u021bi un utilizator inteligent al computerului, fluxul constant de vulnerabilit\u0103\u021bi pentru browsere, plug-in-uri \u0219i sistemul de operare Windows \u00een sine fac important\u0103 protec\u021bia antivirus.<\/p>\n
Scanare la acces<\/p>\n
Software-ul antivirus ruleaz\u0103 \u00een fundal pe computerul dvs., verific\u00e2nd fiecare fi\u0219ier pe care \u00eel deschide\u021bi. Acest lucru este, \u00een general, cunoscut sub numele de scanare la acces, scanare de fundal, scanare a reziden\u021bilor, protec\u021bie \u00een timp real sau altceva, \u00een func\u021bie de programul dvs. antivirus.<\/p>\n
C\u00e2nd face\u021bi dublu clic pe un fi\u0219ier EXE, poate p\u0103rea c\u0103 programul se lanseaz\u0103 imediat – dar nu. Software-ul dvs. antivirus verific\u0103 mai \u00eent\u00e2i programul, compar\u00e2ndu-l cu viru\u0219i cunoscu\u021bi, viermi \u0219i alte tipuri de malware. Software-ul dvs. antivirus efectueaz\u0103, de asemenea, verific\u0103ri \u201eeuristice\u201d, verific\u00e2nd programele pentru tipurile de comportament r\u0103u care pot indica un virus nou, necunoscut.<\/p>\n
Programele antivirus scaneaz\u0103 \u0219i alte tipuri de fi\u0219iere care pot con\u021bine viru\u0219i. De exemplu, un fi\u0219ier arhiv\u0103 .zip poate con\u021bine viru\u0219i comprima\u021bi sau un document Word poate con\u021bine o macrocomand\u0103 d\u0103un\u0103toare. Fi\u0219ierele sunt scanate ori de c\u00e2te ori sunt utilizate – de exemplu, dac\u0103 desc\u0103rca\u021bi un fi\u0219ier EXE, acesta va fi scanat imediat, chiar \u00eenainte de al deschide.<\/p>\n
Este posibil s\u0103 utiliza\u021bi un antivirus f\u0103r\u0103 scanare la acces, dar \u00een general aceasta nu este o idee bun\u0103 – viru\u0219ii care exploateaz\u0103 g\u0103uri de securitate din programe nu ar fi prin\u0219i de scaner. Dup\u0103 ce un virus a infectat sistemul dvs., este mult mai greu de eliminat. (De asemenea, este greu s\u0103 fii sigur c\u0103 malware-ul a fost vreodat\u0103 eliminat complet.)<\/p>\n
Scan\u0103ri complete ale sistemului<\/p>\n
Datorit\u0103 scan\u0103rii la acces, de obicei nu este necesar s\u0103 rula\u021bi scan\u0103ri de sistem complet. Dac\u0103 desc\u0103rca\u021bi un virus pe computer, programul dvs. antivirus va observa imediat – nu trebuie s\u0103 ini\u021bia\u021bi manual mai \u00eent\u00e2i o scanare.<\/p>\n
Cu toate acestea, scan\u0103rile de sistem complet pot fi utile pentru anumite lucruri. O scanare complet\u0103 a sistemului este util\u0103 atunci c\u00e2nd tocmai a\u021bi instalat un program antivirus – asigur\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 viru\u0219i care stau \u00een stare latent\u0103 pe computer. Majoritatea programelor antivirus configureaz\u0103 scan\u0103ri complete programate ale sistemului, adesea o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Acest lucru v\u0103 asigur\u0103 c\u0103 cele mai recente fi\u0219iere de definire a virusului sunt utilizate pentru a v\u0103 scana sistemul pentru a detecta viru\u0219i \u00een stare latent\u0103.<\/p>\n
Aceste scan\u0103ri complete pe disc pot fi de asemenea utile atunci c\u00e2nd repara\u021bi un computer. Dac\u0103 dori\u021bi s\u0103 repara\u021bi un computer deja infectat, este util s\u0103 introduce\u021bi hard diskul pe un alt computer \u0219i s\u0103 efectua\u021bi o scanare complet\u0103 a sistemului pentru viru\u0219i (dac\u0103 nu face\u021bi o reinstalare complet\u0103 a Windows). Cu toate acestea, nu trebuie s\u0103 rula\u021bi singuri scan\u0103ri complete ale sistemului atunci c\u00e2nd un program antivirus v\u0103 protejeaz\u0103 deja – scaneaz\u0103 \u00eentotdeauna \u00een fundal \u0219i face propriile sale scan\u0103ri regulate, regulate.<\/p>\n
Defini\u021bii de viru\u0219i<\/p>\n
Software-ul dvs. antivirus se bazeaz\u0103 pe defini\u021biile virusului pentru a detecta malware-ul. De aceea, descarc\u0103 automat fi\u0219iere de defini\u021bie noi, actualizate – o dat\u0103 pe zi sau chiar mai des. Fi\u0219ierele de defini\u021bie con\u021bin semn\u0103turi pentru viru\u0219i \u0219i alte programe malware care au fost \u00eent\u00e2lnite \u00een natur\u0103. C\u00e2nd un program antivirus scaneaz\u0103 un fi\u0219ier \u0219i observ\u0103 c\u0103 fi\u0219ierul se potrive\u0219te cu un malware cunoscut, programul antivirus opre\u0219te fi\u0219ierul din execu\u021bie, pun\u00e2ndu-l \u00een \u201ecarantin\u0103\u201d. \u00cen func\u021bie de set\u0103rile programului dvs. antivirus, programul antivirus poate \u0219terge automat fi\u0219ierul sau pute\u021bi permite fi\u0219ierului s\u0103 ruleze oricum, dac\u0103 ave\u021bi \u00eencredere c\u0103 este fals pozitiv.<\/p>\n
Companiile antivirus trebuie s\u0103 fie mereu la curent cu cele mai noi programe malware, lans\u00e2nd actualiz\u0103ri de defini\u021bie care s\u0103 asigure c\u0103 programele lor malware sunt capturate. Laboratoarele antivirus folosesc o varietate de instrumente pentru a dezasambla viru\u0219i, a le rula \u00een sandbox-uri \u0219i a lansa actualiz\u0103ri \u00een timp util, care s\u0103 asigure c\u0103 utilizatorii sunt proteja\u021bi de noul malware.<\/p>\n
Euristic\u0103<\/p>\n
Programele antivirus folosesc, de asemenea, euristic\u0103. Euristicile permit unui program antivirus s\u0103 identifice tipuri noi sau modificate de malware, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 fi\u0219iere de definire a virusului. De exemplu, dac\u0103 un program antivirus observ\u0103 c\u0103 un program care ruleaz\u0103 pe sistemul dvs. \u00eencearc\u0103 s\u0103 deschid\u0103 fiecare fi\u0219ier EXE din sistemul dvs., infect\u00e2ndu-l scriind o copie a programului original \u00een acesta, programul antivirus poate detecta acest program ca fiind nou, tip necunoscut de virus.<\/p>\n
Niciun program antivirus nu este perfect. Euristicile nu pot fi prea agresive sau vor semnaliza software-ul legitim ca viru\u0219i.<\/p>\n
False Positives<\/p>\n
Datorit\u0103 cantit\u0103\u021bii mari de programe software disponibile, este posibil ca programele antivirus s\u0103 spun\u0103 ocazional c\u0103 un fi\u0219ier este un virus atunci c\u00e2nd este de fapt un fi\u0219ier complet sigur. Acest lucru este cunoscut sub numele de \u201efals pozitiv\u201d. Ocazional, companiile antivirus fac chiar gre\u0219eli, cum ar fi identificarea fi\u0219ierelor de sistem Windows, a programelor ter\u021be populare sau a propriilor fi\u0219iere de programe antivirus ca viru\u0219i. Aceste falsuri pozitive pot deteriora sistemele utilizatorilor – astfel de gre\u0219eli ajung \u00een general \u00een \u0219tiri, cum ar fi atunci c\u00e2nd Microsoft Security Essentials a identificat Google Chrome ca un virus, AVG a deteriorat versiunile pe 64 de bi\u021bi de Windows 7 sau Sophos s-a identificat ca malware.<\/p>\n
Euristicile pot cre\u0219te, de asemenea, rata falsurilor pozitive. Un antivirus poate observa c\u0103 un program se comport\u0103 similar cu un program r\u0103u inten\u021bionat \u0219i \u00eel identific\u0103 ca un virus.<\/p>\n
\u00cen ciuda acestui fapt, falsurile pozitive sunt destul de rare \u00een utilizarea normal\u0103. Dac\u0103 antivirusul dvs. spune c\u0103 un fi\u0219ier este r\u0103u inten\u021bionat, ar trebui s\u0103 crede\u021bi \u00een general. Dac\u0103 nu sunte\u021bi sigur dac\u0103 un fi\u0219ier este de fapt un virus, pute\u021bi \u00eencerca s\u0103 \u00eel \u00eenc\u0103rca\u021bi \u00een VirusTotal (care este acum de\u021binut de Google). VirusTotal scaneaz\u0103 fi\u0219ierul cu o varietate de produse antivirus diferite \u0219i v\u0103 spune ce spune fiecare despre acesta.<\/p>\n
Rate de detectare<\/p>\n
Diferite programe antivirus au rate de detec\u021bie diferite, la care sunt implicate at\u00e2t defini\u021biile virusului, c\u00e2t \u0219i euristica. Unele companii antivirus pot avea euristici mai eficiente \u0219i pot elibera mai multe defini\u021bii de virus dec\u00e2t concuren\u021bii lor, rezult\u00e2nd o rat\u0103 de detectare mai mare.<\/p>\n
Unele organiza\u021bii efectueaz\u0103 teste periodice ale programelor antivirus \u00een compara\u021bie \u00eentre ele, compar\u00e2nd ratele lor de detectare \u00een utilizarea real\u0103. Lanseaz\u0103 periodic studii care compar\u0103 starea actual\u0103 a ratelor de detectare a antivirusului. Ratele de detec\u021bie tind s\u0103 fluctueze \u00een timp – nu exist\u0103 cel mai bun produs care s\u0103 fie \u00een mod constant \u00een partea de sus. Dac\u0103 dori\u021bi cu adev\u0103rat s\u0103 vede\u021bi c\u00e2t de eficient este un program antivirus \u0219i care sunt cele mai bune acolo, studiile privind rata de detectare sunt locul potrivit.<\/p>\n
Testarea unui program antivirus<\/p>\n
Dac\u0103 vre\u021bi vreodat\u0103 s\u0103 testa\u021bi dac\u0103 un program antivirus func\u021bioneaz\u0103 corect, pute\u021bi utiliza Fi\u0219ier de testare EICAR . Fi\u0219ierul EICAR este un mod standard de testare a programelor antivirus – nu este de fapt periculos, dar programele antivirus se comport\u0103 ca \u0219i cum ar fi periculoase, identific\u00e2ndu-l ca un virus. Acest lucru v\u0103 permite s\u0103 testa\u021bi r\u0103spunsurile programului antivirus f\u0103r\u0103 a utiliza un virus viu.<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson\/1084"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson"}],"about":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/lesson"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1084"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1084"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}