{"id":1960,"date":"2024-07-19T06:33:40","date_gmt":"2024-07-19T06:33:40","guid":{"rendered":""},"modified":"2024-07-19T06:33:40","modified_gmt":"2024-07-19T06:33:40","slug":"4-2-factori-de-risc-proprii-mijloacelor-de-productie","status":"publish","type":"lesson","link":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/courses\/cursul-de-inspector-in-securitate-si-sanatate-in-munca-ssm-este-un-program-de-formare-destinat-persoanelor-care-doresc-sa-dobandeasca-cunostintele-si-competentele-necesare-pentru-a-asigura-sanatatea\/lessons\/4-2-factori-de-risc-proprii-mijloacelor-de-productie\/","title":{"rendered":"4.2. FACTORI DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE"},"content":{"rendered":"<p>Dupa natura actiunii lor, factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala proprii mijloacelor de productie se pot imparti in urmatoarele categorii:<\/p>\n<ul>\n<li>factori de risc mecanic;<\/li>\n<li>factori de risc termic;<\/li>\n<li>factori de risc electric;<\/li>\n<li>factori de risc chimic;<\/li>\n<li>factori de risc<\/li>\n<\/ul>\n<h3><a name=\"_TOC_250011\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>4.2.1.&nbsp; FACTORI DE RISC DE NATURA MECANICA<\/h3>\n<p><strong>Miscarile periculoase. <\/strong>Statisticile arata ca cele mai multe accidente de munca avand cauze de natura obiectiva se datoreaza organelor in miscare ale masinilor. In functie de rolul lor in cadrul procesului de munca, miscarile masinilor, ale mecanismelor, organelor de masini, pieselor etc. pot fi:<\/p>\n<h4>&nbsp;functionale:<\/h4>\n<ul>\n<li>normale in intervalul de timp de functionare, fara restrictii in legatura cu declansarea, intreruperea, dozarea vitezei;<\/li>\n<li>cu pericolul autodeclansarii contraindicate ( autopornire prin autoaprindere, contact electric etc., prin actiunea involuntara sau din greseala );<\/li>\n<li>cu pericolul intreruperii imprevizibile;<\/li>\n<li>cu momente de pericol in cazul in care nu pot fi sau nu sunt controlate in sensul declansarii, intreruperii sau dozarii vitezei;<\/li>\n<\/ul>\n<h4><strong>nefunctionale:<\/strong><\/h4>\n<p><strong> <\/strong>devieri de la traiectoriile normale; recul, balans, socuri la pornire sau oprire; desprinderea si proiectarea de corpuri, particule, ruperea unui element de legatura, desprinderea, desfacerea unei legaturi.<\/p>\n<p>Toate aceste categorii de miscari constituie surse potentiale de accidentare , putand produce vatamari sub forma de striviri, taieturi, contuzii, strapungeri etc.<\/p>\n<p>Accidentarea se produce prin contactul executantului cu un element periculos. Spatiul situat in interiorul sau imprejurul unui echipament tehnic in care prezenta oricarei persoane o expune pe aceasta riscului de accidentare mecanica este numit <em>zona de risc mecanic sau zona de pericol mecanic.<\/em><\/p>\n<h3>Masuri de prevenire a riscurilor de accidentare de natura mecanica<\/h3>\n<p>La operatiile de prelucrare a materialelor cu ajutorul <strong><em>masinilor \u2013 unelte <\/em><\/strong>( strunjire, frezare, debitare, rectificare, ambutisare etc. ), accidentele de munca se datoreaza in principal riscurilor mecanice generate de:<\/p>\n<ul>\n<li>organele de masini in miscare, care pot provoca accidente, datorita antrenarii, strivirii, forfecarii, taierii, prinderii etc;<\/li>\n<li>proiectarea de corpuri sau particule;<\/li>\n<li>spatiile periculoase din constructia si amplasarea masinilor care nu permit efectuarea operatiilor de deservire, intretinere si reparatii in conditii de securitate.<\/li>\n<\/ul>\n<p><\/p>\n<p>Muncitorii care deservesc masinile \u2013 unelte ( strunguri, freze, raboteze, prese, masini de<\/p>\n<p>gaurit si alezat, masini de debitat, masini de rectificat etc. ) trebuie instruiti cu prevederile de securitate pentru lucrul la aceste masini.<\/p>\n<p><strong>Principalele masuri generale de securitate a muncii <\/strong>care trebuie respectate in activitatile cu masini \u2013 unelte sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>oprirea masinilor \u2013 unelte la schimbarea dispozitivelor, la fixarea si scoaterea pieselor, la repararea, curatirea, ungerea si inlaturarea aschiilor sau la plecarea de langa masina;<\/li>\n<li>folosirea ecranelor, a dispozitivelor de protectie, ochelarilor si a altor mijloace individuale de protectie;<\/li>\n<li>insusirea si respectarea de catre lucratori a masurilor specifice de securitate a muncii pentru fiecare categorie de masini \u2013 unelte.<\/li>\n<li>utilizarea corecta a echipamentului individual de protectie;<\/li>\n<li>intretinerea masinii, a locului de munca si a sculelor in perfecta stare tehnica si de curatenie;<\/li>\n<li>asigurarea semnalizarii de securitate la locul de munca;<\/li>\n<li>verificarea starii tehnice a masinii, utilajului, sculelor si dispozitivelor, atat inainte cat si dupa incetarea lucrului si anuntarea la predarea schimbului a tuturor defectiunilor constatate.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong><em>Suprafetele sau contururile periculoase. <\/em><\/strong>Acestea sunt cele intepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive. Prin contactul dintre executant si diversele parti ale mijloacelor de munca sau obiecte ale muncii care prezinta asemenea caracteristici se pot produce vatamari prin alunecare si cadere ( fracturi, luxatii ) , taiere, intepare etc.<\/p>\n<p><strong><em>Utilajele sub presiune sau vid. <\/em><\/strong>Acestea pot genera, in primul caz ( suprapresiune ), explozii, iar in cel de al doilea ( vid ), implozii.<\/p>\n<p>Principalele utilaje si instalatii care lucreaza sub presiune sunt compresoarele, autoclavele, recipientele si buteliile de gaze comprimate.<\/p>\n<p>Pericolul de explozie, in cazul recipientelor si al buteliilor sub presiune, este deosebit de mare la temperaturi ridicate ( in cazul amplasarii acestora in apropierea unor surse de caldura). De asemenea, daca in recipientele sub presiune se depoziteaza substante puternic corosive, exista riscul producerii unor neetanseitati care pot duce la explozii.<\/p>\n<p>Principalele cauze potentiale ale accidentelor la utilajele sub presiune sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>dimensionarea necorespunzatoare a utilajelor, in raport cu conditiile de lucru;<\/li>\n<li>umplerea necorespunzatoare a autoclavelor, buteliilor si recipientelor ( lipsa unui spatiu de siguranta suficient de mare, necesar in cazul dilatarii continutului, ca urmare a unor cresteri necontrolate ale temperaturii );<\/li>\n<li>lipsa aparatelor de masura si control al presiunii si temperaturii ( manometre, termometre );<\/li>\n<li>lipsa dispozitivelor de siguranta ( discuri de explozie, supspe de siguranta, membrane de siguranta, capace de protectie etc. );<\/li>\n<li>manevrarea necorespunzatoare a recipientelor, lovirea unuia de celalalt sau de obiecte tari, rasturnarea, supunerea lor la trepidatii;<\/li>\n<li>pastrarea buteliilor la soare, in apropierea surselor de caldura sau in locuri cu substante corosive;<\/li>\n<li>depozitarea in aceeasi incapere a buteliilor sau recipientelor ce contin substante incompatibile ( oxigen si hidrogen; oxigen si amoniac; amoniac si clor; clor si hidrogen; clor si oxigen etc. ).<\/li>\n<li>deschiderea brusca a ventilului buteliilor si recipientelor;<\/li>\n<li>defectiuni ale reductoarelor de presiune;<\/li>\n<li>ungerea ventilelor si a manometrelor de la recipientele ce contin oxigen cu uleiuri sau<\/li>\n<\/ul>\n<p>Instalatiile, utilajele si aparatura care lucreaza sub vid pot, de asemenea, sa constituie surse generatoare de factori de risc de accidentare. Riscurile de implozie apar cel mai frecvent in urmatoarele cazuri:<\/p>\n<ul>\n<li>defecte ale materialului;<\/li>\n<li>neetanseitati ale instalatiilor, in special cand se lucreaza cu produse care, in contact cu aerul formeaza amestecuri explozive;<\/li>\n<li>lipsa unor paravane de protectie sau cosuri de protectie in caz de implozie;<\/li>\n<li>reducerea brusca a presiunii in instalatie;<\/li>\n<li>vibratia puternica a recipientelor sub presiune redusa;<\/li>\n<li>incalzirea cu flacara a aparatelor de distilare in<\/li>\n<\/ul>\n<p>Atat in cazurile exploziilor cat si in cazul imploziilor, vatamarile produse constau, in general, in mutilari partiale sau totale ale victimei.<\/p>\n<h4>Vibratiile excesive ale sculelor, utilajelor, instalatiilor, cladirilor etc. <\/h4>\n<p>Un sistem material scos din pozitia de echilibru, prin aplicarea sau suprimarea unei forte, incepe sa se miste. Daca miscarea sistemului fata de starea de referinta este alternativa, aceasta se numeste vibratie sau oscilatie.<\/p>\n<p><strong><em>Efectul <\/em><\/strong>expunerii la vibratii depinde de durata actiunii acestui factor de risc asupra omului. Actiunea vibratiilor poate fi caracterizata de:<\/p>\n<ul>\n<li>nivelul de acceleratie;<\/li>\n<li>continutul in frecventa;<\/li>\n<li>locul de contact al corpului cu sursa de vibratii;<\/li>\n<li>durata totala de<\/li>\n<\/ul>\n<p>Rolul nociv al vibratiilor se traduce prin modificari numeroase, disparate sau asociate in sindroame generale, neurologice si psihice, atrofii musculare progresive etc., alcatuind tabloul clinic al ,, bolii de vibratie \u201c.<\/p>\n<h3><a name=\"_TOC_250010\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>4.2.2.&nbsp; FACTORI DE RISC DE NATURA TERMICA<\/h3>\n<p>Exista locuri de munca unde, prin natura sarcinii de munca, executantul poate intra in contact cu obiecte sau suprafete cu <strong>temperaturi excesive: ridicate sau coborate.<\/strong><\/p>\n<p><strong><em>Contactul cu obiecte sau suprafete cu temperaturi excesiv de coborate <\/em><\/strong>este posibil, de exemplu, pentru cei care lucreaza in instalatii frigorifice pentru conservarea produselor alimentare, pentru personalul care executa reparatii ale liniilor de tensiune in perioada de iarna, mai ales la altitudine ridicata.<\/p>\n<p><strong><em>Efectul <\/em><\/strong>asupra victimei il reprezinta leziunile patologice provocate de degeraturi localizate, in special la extremitatile membrelor superioare.<\/p>\n<p><strong><em>Cazul temperaturilor ridicate <\/em><\/strong>este specific industriilor siderurgica, metalurgica, materiale de constructii ( fabricarea sticlei ), constructoare de masini, pentru meseriica: otelar, strungar, laminator, trefilator, sarma, turnator \u2013 formator, sudor, forjor, cocsar, samotor etc.<\/p>\n<p>Pentru operatiile specifice executate se evidentiaza drept riscuri de accidentare de natura termica: contactul cu suprfete sau obiecte fierbinti, flacari, flame, contactul cu obiectele prelucrate fierbinti, stropi de material incandescent: metal, sticla topita etc.<\/p>\n<p><strong><em>Efectul <\/em><\/strong>aspra victimei este arsura termica ( cutanata ).<\/p>\n<p><strong>Principalele masuri generale de securitate a muncii <\/strong>care trebuie respectate pentru prevenirea riscurilor de natura termica sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>mentinerea in buna stare de functionare a dispozitivelor de protectie colectiva;<\/li>\n<li>utilizarea corecta a echipamentului individual de protectie;<\/li>\n<li>asigurarea semnalizarii de securitate la locul de<\/li>\n<\/ul>\n<h3><a name=\"_TOC_250009\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>4.2.3.&nbsp; FACTORI DE RISC ELECTRIC<\/h3>\n<p>Majoritatea instalatiilor, utilajelor si masinilor sunt actionate electric. Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare in munca in doua situatii:<\/p>\n<ul>\n<li>realizarea contactului dintre organismul uman si partile componente ale mijloacelor de munca aflate sub tensiune \u2013 factor de risc direct ( final );<\/li>\n<li>cresterea brusca a energiei termice radiate datorita rezistentei conductorului \u2013 factor indirect ( intermediar );<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Prima situatie <\/strong>apara in cazul:<\/p>\n<ul>\n<li>atingerilor directe, respectiv prin contactul cu elemente conductive ale instalatiei electrice care: se afla normal sub tensiune;<\/li>\n<li>atingerilor indirecte, produse prin contactul cu un element conductiv carein mod normal nu este sub tensiune, dar care a intrat accidental sub tensiune;\n<ul>\n<li>tensiunii de pas, respectiv la atingerea a doua puncte de pe sol ( considerate la o distanta de 0,80 m).<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>A doua situatie <\/strong>se produce atunci cand rezistenta conductorului nu este corespunzatoare intensitatii curentului care \u2013 l parcurge.<\/p>\n<\/p>\n<p><em>Efectul <\/em>pe care il produce curentul electric asupra organismului victimei in calitate de factor de risc se traduce prin provocarea a doua tipuri de leziuni:<\/p>\n<ul>\n<li>electrotraumatismul, care consta in arsuri si metalizari ale pielii datorate caldurii dezvoltate de arcul electric format la punctele de contact sau la trecerea curentului electric;<\/li>\n<li>electrocutarea, respectiv trecerea curentului electric prin<\/li>\n<\/ul>\n<p>Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului.<\/p>\n<p>Masurile, amenajarilesi mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate.<\/p>\n<p><strong>Principalele masuri de prevenire a electrocutarii <\/strong>la locurile de munca sunt:<\/p>\n<p><strong>asigurarea inaccesibilitatii elementelor <\/strong>care fac parte din circuitele electrice, care se realizeaza prin:<\/p>\n<ul>\n<li>amplasarea conductelor electrice la o inaltime inaccesibila pentru om;<\/li>\n<li>izolarea electrica a conductoarelor;<\/li>\n<li>folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;<\/li>\n<li>ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu \u2013se distanta pana la elementele sub tensiune.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>folosirea tensiunilor reduse <\/strong>( de 12, 24 si 36 V ) pentru lampile si sculele electrice<\/p>\n<p>La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:<\/p>\n<ul>\n<li>verificarea atenta a uneltei, a izolatiei si a fixarii sculei inainte de inceperea lucrului;<\/li>\n<li>evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a deplsarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;<\/li>\n<li>menajarea cablului de legatura in timpul mutarii dintr-un loc in altul, pentru a nu fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-se de acest cablu;<\/li>\n<li>evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin ingropare, acoperire cu scanduri sau suspendare;<\/li>\n<li>interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteaua electrica.<\/li>\n<\/ul>\n<h4>folosirea mijloacelor individuale de protectie si a mijloacelor de avertizare<\/h4>\n<p>Mijloacele de protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare.<\/p>\n<p><strong><em>Mijloacele principale <\/em><\/strong>de protectie constau din tije electroizolante, clesti izolanti si alte scule cu manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalatiei in conditii sigure; cu ajutorul lor este permisa atingerea partilor conducatoare de curent aflat sub tensiune.<\/p>\n<p><strong><em>Mijloacele auxiliare <\/em><\/strong>de protectie constau din: echipament de protectie ( manusi, cizme, galosi electroizolanti ), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc. Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor.<\/p>\n<p>Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a unuia auxiliar.<\/p>\n<p><strong><em>Mijloacele de avertizare <\/em><\/strong>constau din placi avertizoare, indicatoare de securitate, ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc. Acestea nu izoleaza ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de punctele de lucru periculoase.<\/p>\n<ul>\n<li><strong>deconectarea automata <\/strong>in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor scurgeri de curent Se aplica mai ales la instal;atiile electrice care functioneaza cu punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.<\/li>\n<li><strong>separarea de protectie <\/strong>se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin aceasta se urmareste crearea unui circuit izolatfata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor electrice la care trebuie inlaturat pericolul de In cazul unui defect, intensitatea curentului care se inchide prin om este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care are o rezistenta foate mare.<\/li>\n<li><strong>izolarea suplimentara de protectie <\/strong>consta in executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea obisnuita de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.<\/li>\n<li><strong>protectia prin legare la pamant <\/strong>este folosita pentru asigurarea personalului contra electrocutarii prin atingerea echipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele care se leaga la pamant sunt urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale aparatelor electrice, scheletele metalice care sustin instalatiile electrice de distributie, carcasele tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda etc.<\/li>\n<li><strong>protectia prin legare la nul <\/strong>se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care insoteste in permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica a<\/li>\n<li><strong>protectia prin egalizarea potentialelor <\/strong>este un mijloc secundar de protectie si consta in efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre un muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana care trece prin acel loc.<br data-mce-bogus=\"1\"><\/li>\n<\/ul>\n<h3><a name=\"_TOC_250008\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>4.2.4.&nbsp; FACTORI DE RISC CHIMIC<\/h3>\n<p><strong>Agent chimic <\/strong>\u2013 orice element sau compus chimic, singur sau in amestec, in stare naturala sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv sub forma de deseuri, prin orice activitate profesionala, fie ca este produs intentionat sau nu, fie ca este introdus pe piata sau nu.<\/p>\n<p><strong>Caile de patrundere <\/strong>a agentilor chimici in organism<\/p>\n<ul>\n<li>inhalarea ( inspirarea );<\/li>\n<li>contactul cu pielea ( cutanat ) sau cu mucoasele;<\/li>\n<li>ingestia ( inghitirea ) de agenti chimici, inclusiv in timpul mancatului si fumatului la locul de munca.<\/li>\n<\/ul>\n<h3>Clasificarea efectelor agentilor chimici asupra sanatatii<\/h3>\n<h4>In functie de localizare:<\/h4>\n<ul>\n<li>efect local: se manifesta la locul de contact cu agentul chimic;<\/li>\n<li>efect sistemic: se manifesta in diferite zone ale organismului, la distanta de punctul de contact cu agentul chimic.<\/li>\n<\/ul>\n<h3>In functie de forma de manifestare:<\/h3>\n<ul>\n<li>efect acut: apare o expunere de scurta durata, se manifesta imediat;<\/li>\n<li>efect cronic: apare dupa o expunere de scurta durata \/ repetata, se manifesta dupa perioade de timp ce pot fi foarte indelungate, de zeci de ani ( efect intarziat ).<\/li>\n<\/ul>\n<h3>In functie de evolutia in timp:<\/h3>\n<ul>\n<li>efect reversibil: manifestarile asupra starii de sanatate inceteaza dupa incetarea expunerii;<\/li>\n<li>efect ireversibil: manifestarile asupra starii de sanatate persista si dupa incetarea expunerii, chiar daca se aplica tratament medical.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Principalele masuri de prevenire a riscurilor chimice <\/strong>la locurile de munca sunt:<\/p>\n<ul>\n<li>angajatorul trebuie sa se asigure ca riscul pentru securitatea si sanatatea lucratorilor in procesul de munca, datorat unui agent chimic periculos este eliminat sau redus la<\/li>\n<li>In cazul prezentei agentilor chimici periculosi la locul de munca, angajatorul trebuie sa evalueze orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor care decurge din prezenta acestor agenti chimici luand in considerare in special:\n<ul>\n<li>proprietatile lor periculoase;<\/li>\n<li>informatiile date de furnizor, producator sau alte surse privind securitatea si sanatatea ( ex.: fisele tehnice de securitate );<\/li>\n<li>nivelul, tipul si durata expunerii;<\/li>\n<li>conditiile de lucru cu astfel de agenti inclusiv informatii referitoare la cantitatile acestora;<\/li>\n<li>valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice;<\/li>\n<li>efectul masurilor preventive luate sau care vor fi luate;<\/li>\n<li>concluziile referitoare la supravegherea starii de<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<h3><a name=\"_TOC_250007\" class=\"mce-item-anchor\"><\/a>4.2.5.&nbsp; FACTORI DE RISC BIOLOGICI<strong>&nbsp;<\/strong><\/h3>\n<ul>\n<li><strong>Agenti biologici <\/strong>\u2013 microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare si endoparazitii umani, care sunt susceptibile sa provoace infectie, alergie sau intoxicatie.<\/li>\n<li><strong>Microorganism <\/strong>\u2013 o entitate microbiologica, celulara sau nu, capabila a se reproduce sau transfera material genetic.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Agentii biologici <\/strong>se regasesc in numeroase sectoare de activitate. Deoarece sunt rar vizibili, riscurile pe care acestia le presupun nu sunt intotdeauna luate in considerare. Agentii biologici includ bacteriile, virusii, ciupercile ( drojdii si mucegaiuri ) si parazitii.<\/p>\n<p><strong>Riscul de infectare <\/strong>poate apare prin contact profesional sau accidental.<\/p>\n<p>Ocupatii cu risc de expunere la agenti biologici: industria alimentara ( a laptelui, a carnii, panificatie etc. ), ingrijirea sanatatii, agricultura, silvicultura, horticultura, productia de hrana pentru animale si furaje, zone de lucru cu sisteme de aer conditionat si umiditate ridicata, arhive, muzeeprocesarea materialelor naturale ( argila, paie, trestia ).<\/p>\n<h3>Efecte asupra sanatatii<\/h3>\n<p>Agentii biologici pot produce trei tipuri de imbolnaviri:<\/p>\n<ul>\n<li>infectii determinate de paraziti, virusi sau bacterii;<\/li>\n<li>alergii provocate de expunerea la mucegaiuri, praf de natura organica \u2013 praful de faina si matreata animala si acarieni;<\/li>\n<li>otravirea sau intoxicatia.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Principalele masuri de prevenire a riscurilor biologice <\/strong>la locurile de munca sunt:&nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp; &nbsp;&nbsp;<\/p>\n<ul>\n<li>limitarea numarului de lucratori expusi;<\/li>\n<li>proiectarea proceselor de munca si a masurilor tehnice de control care sa evite sau sa reduca la minimum diseminarea agentilor biologici la locul de munca;<\/li>\n<li>limitarea cantitatilor de agenti biologici la locul de munca;<\/li>\n<li>aplicarea masurilor de igiena adecvate;<\/li>\n<li>utilizarea panourilor care semnalizeaza pericolul biologic si a altor semne de avertizare relevante;<\/li>\n<li>asigurarea unor mijloace care sa permita depozitarea, manipularea si transportul agentilor biologici fara risc, in special prin utilizarea de containere sigilate si etichetate clar si vizibil;<\/li>\n<li>informarea si instruirea lucratorilor;<\/li>\n<li>asigurarea unor mijloace care sa permita colectarea, depozitarea si evacuarea deseurilor de catre lucratori, inclusiv utilizarea containelor sigilate si etichetate clar si vizibil.<\/li>\n<\/ul>","protected":false},"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson\/1960"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/lesson"}],"about":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/lesson"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1960"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ascendo2001.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1960"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}